Falimentul firmei nu obligă salariatul să restituie zilele libere plătite în avans, potrivit specialiștilor
O speță recentă pe forumul avocatnet.ro a relansat dezbaterea privind obligația angajaților de a returna sumele primite pentru zilele libere plătite în avans, în cazul în care compania intră în faliment. Potrivit analizei, lipsa acordului scris al salariatului și riscul economic al angajatorului fac ca restituirea să nu fie legală.
O întrebare frecventă în rândul angajaților este dacă, în cazul falimentului companiei, aceștia sunt obligați să restituie sumele primite pentru zilele libere plătite în avans (ZLPA). O speță recentă discutată pe forumul avocatnet.ro a readus în atenție această problemă, oferind clarificări importante.
Ce spune Codul muncii despre zilele libere plătite în avans
Articolul 122 alineatul (3) din Codul muncii permite angajatorilor să acorde zile libere plătite în avans atunci când activitatea este redusă temporar. În această perioadă, salariații primesc salariul integral, dar au obligația de a recupera orele nelucrate prin muncă suplimentară în maximum 12 luni.
Este important de menționat că această măsură diferă de șomajul tehnic, reglementat de articolul 53, unde angajatul primește o indemnizație de cel puțin 75% din salariu și nu trebuie să recupereze timpul liber.
Acordul salariatului, element esențial
Articolul 120 alineatul (2) din Codul muncii prevede că munca suplimentară necesită acordul salariatului, cu excepția cazurilor de forță majoră. Astfel, angajatorul nu poate impune unilateral recuperarea zilelor libere fără consimțământul scris al angajatului.
În speța analizată, zilele libere au fost acordate prin decizie individuală, fără semnătura salariatului, ceea ce înseamnă că nu există un acord expres pentru munca suplimentară ulterioară.
Falimentul și imposibilitatea recuperării
Problema apare atunci când, după acordarea ZLPA, compania intră în faliment, iar recuperarea prin muncă suplimentară devine imposibilă. În acest caz, angajatorul sau lichidatorul ar putea solicita restituirea sumelor plătite, considerându-le plată nedatorată.
Specialiștii consideră însă că, în lipsa unui acord scris și semnat de ambele părți, sumele nu pot fi recuperate. Principiile stabilite de articolul 8 alineatul (2) din Codul muncii și de Convenția OIM nr. 95/1949 privind protecția salariului indică faptul că riscul economic al afacerii aparține angajatorului, nu salariatului.
Concluzii
- Fără acordul scris al salariatului pentru munca suplimentară, obligația de recuperare a ZLPA nu poate fi impusă unilateral.
- Falimentul este un risc economic al angajatorului, iar consecințele nu pot fi transferate asupra angajaților.
- Astfel, salariații nu sunt obligați să restituie sumele primite pentru zilele libere plătite în avans, chiar dacă firma intră în faliment.
