160.000 de profesori cer anularea austerității, dar inițiativa se lovește de Constituție

Profesorii au strâns 160.000 de semnături pentru anularea măsurilor de austeritate din Educație. Inițiativa cetățenească va fi depusă joi, 25 iunie, la Parlament, dar se lovește de o prevedere constituțională care ar putea bloca proiectul.

Pragul de 100.000 de semnături, depășit cu mult

Dascălii au depășit cu mult pragul minim de 100.000 necesar pentru a iniția un astfel de demers legislativ, potrivit anunțului făcut de Marius Nistor, președintele Federației din Educație Spiru Haret. Lista cu semnături urmează să fie depusă joi la Parlament, cu mai puțin de o săptămână înainte de încheierea sesiunii parlamentare curente, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca inițiativa să fie dezbătută și votată până la vacanță.

Bariera constituțională: Articolul 74, alineatul (2)

Inițiativa se lovește de o prevedere constituțională care ar putea să o blocheze din start. Potrivit Articolului 74, alineatul (2) din Constituția României, „nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”. Întrucât anularea măsurilor de austeritate implică modificarea unor decizii fiscale și bugetare, inițiativa ar putea fi respinsă pe acest temei legal.

Liderul sindical, optimist în ciuda obstacolelor

În ciuda acestui impediment constituțional, liderul sindical Marius Nistor s-a arătat încrezător că inițiativa poate fi transformată într-un proiect de lege care să ajungă la vot în Parlament, chiar și în cele doar câteva zile rămase până la vacanța parlamentară. „Da, ar trebui să se facă un proiect de lege în această sesiune parlamentară, dacă există un minim respect pentru cei 160.000 de profesori care au semnat inițiativa. Le vom depune joi la Parlament”, a precizat Marius Nistor pentru „Adevărul”. Întrebat despre partidele care s-au arătat dispuse să susțină proiectul, liderul sindical a declarat: „Veți vedea de joi încolo”.

Analist economic: șansele de reușită sunt mici

Pe de altă parte, analistul economic Adrian Negrescu este mult mai rezervat în ceea ce privește șansele ca inițiativa să reușească. Negrescu subliniază că, în absența unei creșteri semnificative a colectării, Guvernul va menține sau chiar va adânci măsurile de austeritate pentru a atinge țintele de deficit asumate în raport cu partenerii internaționali. „Sindicatele pot avea orice inițiativă își doresc în materie legislativă și este de înțeles frustrarea acestora în urma iureșului de tăieri aplicate fără niciun fel de logică și fără niciun fel de studiu de impact, de către Guvern. Putem vedea această inițiativă ca pe un mijloc prin care sindicatele își manifestă această frustrare. Marea problemă este că, din punct de vedere financiar, nimeni nu va anula în momentul de față reducerile de cheltuieli care au fost operate în ultimii doi ani. Din punct de vedere financiar, statul va trebui, în următorii doi ani, să reducă deficitul bugetar de la 7,2% la 5%. Nu cred că ar trebui să ne facem iluzii că ANAF-ul va crește gradul de colectare; prin urmare, e greu de crezut că nu va continua politica de tăieri”, a transmis analistul economic pentru „Adevărul”.

Studiu: Colectarea eficientă a taxelor ar putea elimina austeritatea

În acest context, un studiu recent realizat de economistul Cornel Ban și sociologul Cristian Pop, intitulat „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, aduce o perspectivă alternativă asupra problemei. Cercetarea publicată de Fundația Friedrich Ebert arată că, dacă România ar reuși să colecteze taxele la un nivel similar cu cel al Ungariei, nu ar mai fi nevoie de măsuri de austeritate. Studiul evidențiază că România pierde aproximativ 30% din veniturile publice potențiale din cauza necolectării TVA-ului, a evaziunii și a neconformării fiscale, ceea ce se traduce printr-un decalaj de TVA de 30%.

„România a încasat cam 21,4 miliarde de euro din TVA în 2023, care reprezintă însă doar aproximativ 70% din cât ar fi trebuit să încaseze statul, de unde decalajul de TVA de 30%. Dacă împărțim la 0,7, rezultă că suma totală pe care ar putea-o încasa este de aproape 30,5 miliarde de euro. Dacă am avea un nivel de colectare ca în Ungaria, unde decalajul este de doar 7,4%, am aduna la buget cam 92,6% din acest total, adică în jur de 28,3 miliarde de euro. Diferența față de cât colectăm acum ar fi de aproximativ 6,9 miliarde de euro pe an. Dacă România ar reduce decalajul de TVA ajungând la nivelul Ungariei, veniturile suplimentare, de aproximativ 6,9 miliarde de euro anual, ar echivala cu aproape 60% din întregul buget al educației, calculat la 3,3% din PIB”, se arată în studiu.

Trei scenarii de reformă fiscală

Autorii studiului propun trei scenarii de reformă fiscală pentru reducerea deficitului bugetar. Scenariul A, adoptat deja de Guvernul Bolojan, se concentrează pe creșterea taxelor indirecte și înghețarea cheltuielilor, dar vine cu efecte sociale și economice negative, precum inflația și creșterea anemică. Scenariul B are ca obiectiv o consolidare fiscală moderat-progresivă, inspirată de modelele din țările grupului Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria), care ar presupune introducerea unui impozit progresiv pe venit.