Evenimente

Acordul SUA-Iran, între pace durabilă și amânarea conflictului. Scenarii pentru Orientul Mijlociu

Washingtonul și Teheranul par aproape de o înțelegere istorică, dar termenii rămân neclari. Experții analizează trei scenarii posibile: pace, conflict prelungit sau instabilitate internă în Iran.

Fotografie cu drapelele SUA și Iranului pe un fundal neutru
Foto: Adevărul

Washingtonul și Teheranul par hotărâți să facă pași importanți spre o înțelegere istorică, însă termenii preciși ai compromisului rămân neclari. Experții se întreabă dacă asistăm la o pace durabilă sau doar la o simplă amânare a conflictului.

Un memorandum de înțelegere, nu un tratat final

În ultimele luni, anunțuri similare privind o pace iminentă au fost primite cu scepticism. Succesul actual nu reprezintă un tratat final, ci un memorandum de înțelegere menit să traseze cadrul unor negocieri viitoare.

Dan Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel, a subliniat pe platforma X complexitatea momentului: „Până când textul final nu va fi semnat și publicat, vom asista la o intensă propagandă de ambele părți”. Shapiro a adăugat că „acest război a fost o greșeală. Președintele american a mizat pe o prăbușire rapidă a regimului de la Teheran, însă supraviețuirea acestuia în fața ofensivei americano-israeliene l-a consolidat din punct de vedere strategic”.

Scenariul optimist: pace și ridicare a sancțiunilor

În cel mai optimist scenariu, memorandumul este semnat oficial în Elveția, vineri, 19 iunie, ambele tabere revendicând o victorie politică. Mediatorii internaționali din Islamabad și Doha vor pune în aplicare detaliile tehnice.

Iranul ridică blocada din Strâmtoarea Ormuz, permițând reluarea exporturilor de petrol, în timp ce SUA renunță la blocada navală. Teheranul acceptă transferul uraniului îmbogățit în afara țării în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor economice. Acest deznodământ ar permite Washingtonului să își reorienteze atenția strategică spre Europa și Asia.

Scenariul pesimist: conflict mocnit și blocadă

Există posibilitatea ca, în pofida eforturilor depuse de Pakistan și Qatar, delegațiile celor două țări să nu ajungă la un numitor comun la Geneva, amânând din nou semnarea. În acest caz, regiunea revine la starea de conflict de intensitate scăzută.

Israelul își va continua operațiunile împotriva Hezbollah în Liban, iar Iranul va menține amenințările cu represalii. Blocarea Strâmtorii Ormuz va forța statele din regiune să caute rute comerciale alternative terestre, transformând conflictul mocnit în noul status quo acceptat de Casa Albă.

Scenariul intermediar: negocieri prelungite și instabilitate

O a treia ipoteză prevede semnarea memorandumului în această săptămână, însă negocierile pentru un acord final se prelungesc pe parcursul verii. Această abordare ar putea avantaja Teheranul, care mizează pe faptul că, odată semnat un acord interimar, Casa Albă va evita reluarea ostilităților.

Într-un astfel de context, Israelul își va păstra libertatea de acțiune în Liban și va face presiuni pentru noi lovituri asupra infrastructurii iraniene, generând cicluri periodice de confruntări armate. Slăbit de luni de război și de blocada economică, sistemul politic iranian ar putea deveni vulnerabil în fața unor mișcări interne de contestare sau a unei lovituri de stat.

O astfel de acțiune ar putea fi inițiată fie de elemente radicale din Corpul Gărzilor Revoluției Islamice, care se opun oricărui compromis cu Occidentul, fie de facțiuni ale armatei regulate. O instabilitate majoră la Teheran ar pune Washingtonul în postura de a nu avea un partener stabil pentru semnarea păcii.

Reacții internaționale

Anunțul privind acordul de principiu a generat deja primele poziționări majore la nivel global. Secretarul General al ONU, António Guterres, a salutat decizia, considerând-o „un pas crucial spre soluționarea pașnică a conflictului”.

Grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania și Italia), într-o declarație comună, s-a arătat dispus să ridice o parte din sancțiunile economice, dar a condiționat strict acest lucru de adoptarea de către Iran a unor „măsuri clare și verificabile în privința programului său nuclear”.

Președintele Emmanuel Macron, sosit la Evian pentru summitul G7, a subliniat că prioritățile europene vizează sprijinul pentru Liban, securizarea definitivă a Strâmtorii Ormuz și obținerea de garanții ferme privind programele nucleare și de rachete balistice ale Teheranului.

Pentru administrația Trump, obținerea unei scăderi rapide a prețului petrolului este vitală pentru temperarea inflației înainte de alegerile parlamentare parțiale din această toamnă. Opoziția democrată critică dur modul în care a fost gestionat conflictul, afirmând că războiul nu a adus niciun beneficiu strategic Statelor Unite.