Afacerea Parcul Tineretului: Samsari de drepturi litigioase au încasat 6,5 milioane euro de la Primăria Capitalei, deși instanțele au stabilit despăgubiri de 1,4 milioane euro

Un teren de aproape 2,5 hectare din Parcul Tineretului a generat unul dintre cele mai controversate cazuri de retrocedare și despăgubire din București. Mariana Manta, cumpărătoare de drepturi succesorale, a încasat aproape 6,5 milioane de euro de la Primăria Capitalei sub formă de penalități de întârziere, deși ulterior instanțele de judecată au stabilit definitiv că femeia avea dreptul la despăgubiri de numai 1,4 milioane de euro.

Cum a început afacerea

Imobilul de 24.741 de metri pătrați din Parcul Tineretului a aparținut înainte de naționalizare lui Ion Dobre Chiriac. După 1990, unul dintre moștenitori, Costel Chiriac, a solicitat restituirea proprietății și a cumpărat ulterior și drepturile succesorale ale altor co-moștenitori. În 2007, Costel Chiriac a vândut toate drepturile succesorale către Mariana Manta pentru 680.000 de lei (200.000 de euro la cursul de atunci).

Primăria Capitalei a constatat că terenul nu putea fi restituit în natură deoarece face parte din Parcul Tineretului și a propus acordarea de despăgubiri. În 2011, Tribunalul Capitalei a certificat imposibilitatea restiturii în natură și acordarea de despăgubiri. Decizia a rămas definitivă, prin nerecurare, și a devenit titlu executoriu.

Penalități uriașe, deși despăgubirile erau plafonate

În ianuarie 2023, instanța de judecată a stabilit definitiv că Mariana Manta trebuie să primească despăgubiri de 1,4 milioane de euro pentru terenul din Parcul Tineretului de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Instanța și ANRP i-au aplicat plafonarea prevăzută de lege în cazul cesionarilor sau samsarilor de drepturi succesorale. Aceștia au dreptul la doar 15% din valoarea imobilului și la banii dați pe drepturile succesorale (în cazul de față, 15% din valoarea terenului + cei 200.000 de euro).

Anterior însă, în 2015, femeia a apelat la un executor judecătoresc și a solicitat penalități de întârziere pentru că nu a primit despăgubirile din 2011. S-a asociat și cu primarul de la acea vreme din Azuga, Constantin Samson, căruia i-a vândut o parte din drepturile litigioase. Fiica lui, Diana Samson, era angajata Primăriei Capitalei la acea vreme și era considerată o apropiată a fostului primar general Sorin Oprescu.

Așa s-a ajuns la executarea silită din 2017 când Mariana Manta și Dumitru Samson au încasat de la Primăria Capitalei penalități de întârziere de aproape 6,5 milioane de euro.

Diferența dintre despăgubiri și penalități

Juriști consultați de G4Media.ro au explicat diferența majoră dintre despăgubirile stabilite de ANRP și instanțe și penalitățile de întârziere calculate în executarea silită. Penalitățile ar fi trebuit raportate la suma plafonată, care putea fi acordată legal cesionarului, nu la valoarea integrală, estimată a terenului. Or, în realitate, penalitățile de întârziere au fost raportate la 100% din valoarea imobilului, nu au fost plafonate la 15% din valoarea lui, așa cum prevede legea în cazul samsarilor de drepturi succesorale.

În plus, legea spune clar că doar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) din cadrul ANRP poate stabili cuantumul despăgubirilor, nicidecum un executor judecătoresc sau un expert autorizat.

Reacția Primăriei Capitalei

Specialiștii în drept civil consultați de G4Media.ro consideră că Primăria Capitalei a greșit atunci când și-a făcut apărările în instanță, nu a contestat executarea silită și nu a încercat să recupereze diferența de bani după ce instanțele au stabilit definitiv că valoarea despăgubirilor care li se cuvin cesionarilor sunt mult mai mici față de penalitățile de întârziere. Direcția Juridică a PMB susține însă că nu avea la dispoziție căi de atac împotriva încheierii care a stabilit penalitățile de întârziere. Spune și că nu a fost parte în litigiile dintre Mariana Manta și CNCI/ANRP, motiv pentru care nu a putut solicita recuperarea diferențelor de penalități.

Atât Mariana Manta, cât și Constantin Samson susțin că penalitățile de întârziere achitate de primărie și despăgubirile acordate de ANRP sunt lucruri diferite. Întrebați cum se face că, în 2017, au încasat penalități de întârziere mai mari decât despăgubirile al căror cuantum a rămas definitiv în 2023, ei se apără și spun că instanța de judecată a încuviințat executarea silită.

Constantin Samson respinge orice legătură între încasarea penalităților de la primărie și faptul că fiica lui era angajată a PMB la acea vreme: „Fata mea nu a avut niciun rol în această afacere, unu la un miliard, nu unu la sută. Ea a fost într-adevăr angajată la primărie, era secretară acolo, dar nu a avut niciun rol”. El a adăugat: „Executarea silită s-a făcut în 2017 când era Firea, nu mai era Oprescu. El nu a avut nicio implicare, unu la un miliard, vă spun. E adevărat că eram prieten cu Oprescu, dar nu a avut nicio implicare el. În primul rând pentru că nici nu înțelegea astfel de cazuri și nici nu îl interesa”.