Alegeri decisive în Armenia: între umbra Moscovei și promisiunea Europei
Pe 7 iunie, Armenia organizează alegeri parlamentare într-un context geopolitic tensionat, marcat de pierderea Nagorno-Karabah și de erodarea încrederii în Rusia. Votul este văzut ca o alegere între influența rusă și apropierea de UE.
Alegerile parlamentare din Armenia, programate pe 7 iunie, sunt considerate un vot decisiv între influența Rusiei și apropierea de Uniunea Europeană. Contextul este marcat de traumele recente: pierderea regiunii Nagorno-Karabah și erodarea încrederii în aliatul tradițional rus.
Un vot între umbra Moscovei și promisiunea Europei
Cu o populație de 3 milioane de locuitori, Armenia a trecut prin patru războaie din 1991, soldate cu peste 35.000 de morți. Ofensiva fulgerătoare a Azerbaidjanului din 2022 a dus la alungarea populației armene din Nagorno-Karabah și la dizolvarea Republicii Artsak, o enclavă separatistă cu majoritate armeană.
„Pacea” este cuvântul cel mai des auzit în campania electorală, dar fiecare partid are propria viziune asupra acestui termen. În acest context, alegătorii sunt puși în fața unei alegeri fundamentale: continuarea alianței cu Rusia sau orientarea către Europa.
Rusia, un aliat care a dezamăgit
Timp de decenii, securitatea Armeniei s-a bazat pe alianța cu Rusia, oficializată prin Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Însă, când Azerbaidjanul a lansat ofensiva din 2022-2023, care a vizat teritoriul suveran al Armeniei, Moscova a rămas pasivă. Peste 250 de kilometri pătrați din teritoriul armean sunt încă ocupați de Azerbaidjan.
„Rușii au reușit să găsească o modalitate de a evita diplomatic această situație”, a declarat un politolog armean sub protecția anonimatului. Această pasivitate a afectat grav credibilitatea Rusiei în ochii opiniei publice armene.
Apropierea de UE: o recalibrare treptată
Pe fondul dezamăgirii față de Rusia, Armenia a început să se apropie de Uniunea Europeană. La începutul lunii mai, Erevanul a găzduit un summit al Comunității Politice Europene și primul summit UE-Armenia, semnale clare ale orientării către Vest.
Bruxelles-ul încearcă să-și consolideze prezența în Caucazul de Sud prin investiții, cooperare în securitate, conectivitate și liberalizarea vizelor. Însă aceasta din urmă este condiționată de reforme în gestionarea frontierelor, documente biometrice, migrație, combaterea corupției și drepturile fundamentale.
UE așteaptă ca premierul Nikol Pașinian să demonstreze că drumul european este real, fără a provoca o confruntare directă cu Moscova.
Trauma pierderii Nagorno-Karabah
Elementul central al reorientării geopolitice este acceptarea pierderii Nagorno-Karabah. Războiul din 2020, atacurile din 2022 și ofensiva din 2023 au dus la ceea ce oficialii armeni și grupurile pentru drepturile omului descriu drept „o curățare etnică”, punând capăt unei prezențe armene de trei milenii în regiune.
„Nu mai există armeni în Nagorno-Karabah. Este ceva la care niciunul dintre noi nu s-ar fi gândit vreodată”, a declarat un reprezentant al societății civile. Trauma este încă proaspătă, iar consecințele sale politice se resimt în pregătirea alegerilor.
O alegere dificilă pentru armeni
Alegerile din 7 iunie sunt văzute ca un moment definitoriu pentru viitorul Armeniei. În timp ce unii alegători rămân atașați de alianța cu Rusia, alții văd în UE o oportunitate de securitate și dezvoltare. Indiferent de rezultat, calea este prudentă și necesită reforme substanțiale.
