Analiză: Lipsa majorității parlamentare, risc major pentru stabilitatea României. Alianțe toxice și haiducie legislativă, avertizează consultantul politic Cristian Andrei
Fragmentarea Parlamentului și negocierile pentru formarea noului guvern creează un teren propice instabilității, populismului și alianțelor informale, avertizează Cristian Andrei. Un guvern minoritar sau tehnocrat ar fi obligat să negocieze constant cu facțiunile, riscând să devină o iluzie.
Lipsa unei majorități clare în Parlament și negocierile pentru formarea noului guvern aduc în prim-plan un scenariu periculos pentru stabilitatea României. Fără o majoritate parlamentară solidă, partidele votează proiecte de lege exclusiv pe baza intereselor de moment, avertizează consultantul politic Cristian Andrei, directorul Agenției de Rating Politic, într-o analiză pentru „Adevărul”.
Haos în Parlament: voturi împărțite și alianțe improvizate
După destrămarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, anarhia pare să fi pus stăpânire pe legislativ. Marți, în Senat, PSD, AUR și UDMR și-au împărțit la vot conducerea Institutului Cultural Român. În aceeași zi, USR și AUR au susținut un proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi, însă inițiativa a fost respinsă prin voturile PSD, PNL și UDMR. Apoi, USR, PNL și AUR au votat pentru eliminarea suprataxării contractelor part-time.
Riscul estompării graniței dintre putere și opoziție
Primul și cel mai important risc al fragmentării parlamentare, susține Cristian Andrei, este estomparea graniței dintre putere și opoziție, un fenomen care poate alimenta instabilitatea politică și poate crea un teren favorabil pentru discursurile populiste și extremiste. „Principalul risc este că oamenii nu mai înțeleg cine e puterea și opoziția și asta naște haos politic, populism, extremism. Ideea asta că am putea avea la București un soi de politică «bruxelleză», cu multe grupuri parlamentare care negociază orice în funcție de o agendă și care pot depăși granițele ideologice și totul e pe masă la mezat – este nefuncțională și absurdă într-o Românie care merge spre tribalizare, cu falii sociale politice uriașe”, explică el.
Alianțe toxice în umbră
Dincolo de haosul vizibil, Cristian Andrei avertizează că, în spatele aparentei fragmentări, se conturează riscul unor alianțe informale, construite în afara angajamentelor publice și fără răspundere în fața electoratului. „Riscul este ca sub fragmentarea Parlamentului să se nască de fapt alianțe toxice, mai puțin vizibile, care iau decizii majore în plen, sau care ajung să impună de fapt oameni cheie în funcții – dar care să nu-și asume ca atare responsabilitatea. O conducere din umbră, iresponsabilă, e cel mai negru scenariu pentru România”, subliniază el.
Pericolul „haiduciei parlamentare” și al măsurilor populiste
În contextul în care România se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene și și-a asumat reducerea deficitului bugetar la 6% din PIB în acest an, adoptarea de către Parlament a unor măsuri cu caracter populist, fără surse clare de finanțare, reprezintă un risc major suplimentar. Consultantul politic amintește de precedentul din 2008, când Parlamentul, dominat de PSD, a majorat cu 50% salariile profesorilor, în ciuda opoziției premierului Călin Popescu Tăriceanu. „Există și acest risc al haiduciei parlamentare, în care, fără nicio răspundere față de conducerea țării, să se ia decizii de dragul imaginii, fără cap și fără coadă, fără un program, fără o direcție, fără asumare”, explică Andrei.
Guvern minoritar sau tehnocrat – o iluzie?
La o lună de la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, singurele variante conturate sunt un guvern tehnocrat sau un guvern minoritar, ambele fragile. Cristian Andrei consideră că un asemenea cabinet ar fi obligat să negocieze constant cu grupurile parlamentare pentru a evita blocarea inițiativelor sale. „Un guvern tehnocrat, independent sau minoritar va negocia permanent cu facțiunile din Parlament, altfel nu are cum rezista. Nu are cum să meargă pe o agendă împotriva Parlamentului. De aceea e nevoie de negocieri lungi în prealabil, de o majoritate asumată în Parlament, altfel un astfel de cabinet e doar o iluzie”, arată el.
Marea problemă, detaliază Cristian Andrei, este că un astfel de cabinet nu va putea controla decât anumite decizii, nu întreaga activitate parlamentară. „Problema e că un astfel de cabinet va putea controla doar anumite capitole și decizii agreate, dar nu toată activitatea parlamentară, unde se vor putea strecura și alte înțelegeri. Va fi terenul perfect pentru partide să facă jocul de tipul: și la putere, și-n opoziție – să pretindă că susțin guvernul, dar să-l atace permanent în Parlament. Puterea unui astfel de cabinet ar fi limitată. Cabinetele de acest fel sunt de fapt cabinete cu susținere politică”, a conchis Cristian Andrei.
