Anchetă a Comisiei Europene: Rețea de spionaj maghiară la Bruxelles a vizat funcționari UE între 2013 și 2016
Un document al Comisiei Europene, obținut de POLITICO, confirmă existența unei rețele de spionaj maghiare care a funcționat din cadrul ambasadei Ungariei la Bruxelles și a vizat funcționari UE, activitatea intensificându-se în 2015 și încetând în 2016.
O rețea de spionaj maghiară a funcționat din cadrul ambasadei Ungariei la Bruxelles, activitatea sa intensificându-se în 2015, potrivit unui document al Comisiei Europene, citat de POLITICO. Documentul, datat în aprilie 2025, prezintă concluziile anchetei conduse de Piotr Serafin, comisarul pentru combaterea fraudei.
Detalii ale anchetei
Ancheta a fost declanșată pentru a investiga acuzațiile conform cărora ofițeri ai serviciilor secrete maghiare, detașați la reprezentanța permanentă a Ungariei la Bruxelles, ar fi încercat să recruteze funcționari din instituțiile UE la mijlocul anilor 2010. Conform documentului, între 2013 și 2016, serviciile secrete maghiare au trimis mai mulți funcționari să lucreze la reprezentanța permanentă.
„Activitățile acelor ofițeri de informații din Bruxelles au fost inițial discrete, dar au devenit treptat mult mai vizibile începând cu anul 2015”, se menționează în document. Ca urmare a intensificării activității, existența rețelei de spionaj a devenit „cunoscută în cercurile oficialilor maghiari din Europa, ceea ce se pare că a afectat eficacitatea eforturilor acestora”. „Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016.”
Rolul lui Olivér Várhelyi
În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul Ungariei pe lângă UE și a preluat conducerea reprezentanței permanente. În prezent, Várhelyi este comisarul pentru sănătate și bunăstarea animalelor. Când presa a relatat anul trecut despre rețeaua de spionaj, Várhelyi i-a spus președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu avea cunoștință” de presupusele acțiuni. În ianuarie 2025, el a afirmat în fața parlamentarilor europeni că nu a fost abordat de serviciile de informații pentru a transmite informații secrete.
Concluziile anchetei
Ancheta lui Serafin nu a reușit să identifice vreun responsabil individual. „Pe baza informațiilor colectate în cursul anchetei și având în vedere instrumentele limitate de care dispune în prezent Comisia, nu este posibil să se atribuie o responsabilitate individuală sau o implicare care să depășească cea a ofițerilor de informații înșiși”, se menționează în document. Comisia a precizat că „nu avea cunoștință” de nicio încălcare „gravă” a securității, dar a confirmat pentru prima dată existența rețelei de spionaj și faptul că aceasta viza funcționari UE.
„Ofițerii de informații și-au folosit funcția oficială pentru a îndeplini o misiune specifică care pare să fi depășit sarcinile asociate de obicei cu cele ale diplomaților din cadrul Reprezentanței Permanente”, se arată în document. „Aceasta a presupus, în special, contactarea unor funcționari ai Comisiei de naționalitate maghiară și încercarea de a obține de la aceștia informații detaliate cu privire la activitatea desfășurată în cadrul Comisiei pe teme de interes specific pentru guvernul maghiar.”
Reprezentanța permanentă a Ungariei nu a răspuns solicitării de comentariu. Comisia Europeană a redirecționat către un comentariu al purtătorului de cuvânt Balazs Ujvari, care a declarat în aprilie: „Comisia a concluzionat că nu s-a putut identifica nicio încălcare gravă a securității în legătură cu acuzațiile apărute în mass-media.”
