Social

Bucureștiul are cea mai mare rată a mortalității asociate căldurii din Europa, arată un studiu

Un studiu realizat de sociologi și climatologi relevă că Bucureștiul înregistrează cea mai ridicată rată a mortalității asociate temperaturilor ridicate din Europa, din cauza insulelor de căldură urbană și a lipsei de măsuri de adaptare. Autoritățile încearcă acum să implementeze o rețea de adăposturi climatice.

Harta termică a Bucureștiului care arată insulele de căldură urbană
Foto: Spotmedia

Un studiu intitulat „Bucureștiul sub caniculă”, realizat de climatologii Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu, împreună cu sociologul Irina Zamfirescu, arată că Bucureștiul are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii din Europa. Deși orașul nu este cea mai caldă capitală europeană (ocupă locul 9, după Atena, Madrid sau Roma), mortalitatea totală cauzată de temperaturile ridicate este cea mai mare dintre orașele analizate.

De ce moare lumea mai mult în București decât în alte orașe mai calde

Explicația principală este că Bucureștiul se răcește mult mai greu noaptea. Asfaltul și betonul acumulează căldură ziua și o degajă ore întregi după apus, ceea ce duce la creșterea numărului de nopți tropicale (cu temperaturi peste 20°C). Organismul uman nu mai are timp să se refacă între zilele toride. La acest fenomen contribuie reducerea spațiilor verzi în favoarea blocurilor și parcărilor, precum și traficul auto intens. În cartiere precum Metalurgiei Residence sau Grozăvești, lipsa vegetației creează insule de căldură urbană, unde temperatura poate fi cu 5-6°C mai mare decât în zonele învecinate.

Ce măsuri iau autoritățile

Până acum, răspunsul la caniculă s-a rezumat la corturi cu apă și măsurarea tensiunii. Începând cu 2026, Primăria Capitalei pune în funcțiune o rețea de 70 de adăposturi climatice, după adoptarea Hotărârii Consiliului General nr. 160/2 aprilie 2026, inițiată de consilierii USR Bogdan Sabo și Gabriela Dinu. Adăposturile interioare (biblioteci, muzee, teatre, farmacii etc.) trebuie să ofere temperatură controlată, apă potabilă, locuri de odihnă, toaletă și trusă de prim ajutor. Cele exterioare (parcuri, piațete) trebuie să aibă umbră și sisteme de pulverizare a apei. În plus, toate cele 6 primării de sector amenajează puncte de hidratare, iar Sectorul 6 are deja 11 „perdele de apă”.

Ce lipsește încă

Specialiștii atrag atenția că adăposturile climatice sunt doar un prim pas. Pentru a reduce mortalitatea pe termen lung, orașul are nevoie de măsuri structurale: mai multe spații verzi, reducerea traficului și construcții care să nu rețină căldura. Altfel, chiar și în cele mai optimiste scenarii climatice, numărul zilelor caniculare și al nopților tropicale va continua să crească.