China a început construcția celui mai mare baraj din lume, în Tibet, într-o zonă seismică activă
Proiectul hidroelectric de pe râul Yarlung Tsangpo, estimat la 168 de miliarde de dolari, va produce de trei ori mai multă energie decât Barajul Celor Trei Defilee, dar specialiștii avertizează asupra riscurilor seismice și de mediu.
China a demarat în iulie 2025 construcția unui sistem de baraje pe râul Yarlung Tsangpo, în Tibet, care va deveni cea mai mare instalație hidroelectrică din lume. Costurile proiectului, cunoscut sub numele de Motuo sau Medog, sunt estimate la până la 168 de miliarde de dolari, potrivit Live Science.
Capacitate energetică record
Noul complex va produce aproximativ 300 de terawați-oră anual, de trei ori mai mult decât Barajul Celor Trei Defilee și chiar peste întreaga producție hidroenergetică netă a Statelor Unite din 2024. Planul prevede construirea mai multor baraje și devierea apei printr-o rețea de tuneluri săpate prin muntele Namcha Barwa. Apa va coborî aproximativ 2.000 de metri pe o distanță de circa 50 de kilometri, generând cantități enorme de energie electrică.
Risc seismic major
Zona aleasă este una spectaculoasă din punct de vedere geografic, râul traversând cel mai adânc canion din lume înainte de a continua spre India și Bangladesh, unde este cunoscut sub numele de Brahmaputra. Cu toate acestea, Platoul Tibetan este una dintre cele mai active regiuni seismice de pe planetă. În 2025, un cutremur cu magnitudinea 7,1 a avariat deja mai multe baraje din zonă. Cercetătorii avertizează că excavările masive, tunelurile și acumulările de apă ar putea amplifica riscurile geologice existente.
Impact asupra mediului și comunităților
Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya, cauzată de schimbările climatice, poate crește pericolul inundațiilor și al altor dezastre naturale. Brahmaputra reprezintă o sursă vitală de apă pentru peste 130 de milioane de persoane din India și Bangladesh. Specialiștii se tem că modificarea debitului și reducerea transportului de sedimente ar putea afecta agricultura și ecosistemele din aval. Sedimentele aduse de fluviu contribuie la fertilizarea terenurilor agricole și la menținerea Deltei Gange-Brahmaputra, una dintre cele mai populate și vulnerabile regiuni din lume în fața creșterii nivelului mărilor.
Control geopolitic și controverse
Pe lângă avantajele energetice, noul sistem de baraje oferă Chinei un control sporit asupra uneia dintre cele mai importante resurse ale Asiei: apa. Lipsa informațiilor oficiale și amploarea proiectului au alimentat îngrijorările în statele aflate în aval, în special în India și Bangladesh, care depind în mare măsură de debitul fluviului pentru alimentarea cu apă și pentru agricultură. În timp ce autoritățile chineze susțin că proiectul va contribui la reducerea emisiilor și la dezvoltarea economică, criticii consideră că impactul asupra mediului și asupra comunităților din regiune ar putea fi mult mai mare decât se estimează în prezent.
