Comisia Europeană aprobă modificarea angajamentelor Transgaz pentru extinderea tranzitului de gaze în România

Comisia Europeană a aprobat modificarea angajamentelor asumate de Transgaz într-un dosar de concurență început în urmă cu aproape un deceniu, o decizie care permite extinderea capacităților de tranzit de gaze pe teritoriul României și consolidarea rolului țării în arhitectura energetică regională.

Contextul investigației și angajamentele inițiale

Măsura vine în urma unei investigații declanșate în 2017 de Directoratul General pentru Concurență al Comisiei Europene, pe fondul unor suspiciuni privind posibila restricționare a exporturilor de gaze naturale și întârzierea dezvoltării interconectărilor cu statele vecine. Cazul a fost închis în 2020 prin asumarea unor angajamente de către Transgaz, menite să asigure accesul mai larg la capacități de export către Ungaria și Bulgaria și să evite o amendă care putea ajunge până la 10% din cifra de afaceri a companiei.

Angajamentele au vizat, printre altele, capacități de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la interconectarea dintre România și Ungaria și aproximativ 3,7 miliarde de metri cubi pe an la punctele România–Bulgaria, precum și reguli menite să împiedice bariere artificiale în calea exporturilor. Inițial, aceste măsuri urmau să rămână în vigoare până la 31 decembrie 2026, fiind monitorizate de un administrator independent.

Revizuirea angajamentelor și beneficiile pentru România

În mai 2026, Transgaz a solicitat oficial revizuirea angajamentelor, astfel încât capacitățile să poată fi oferite în regim concurențial pe mai multe puncte de interconectare, inclusiv pe direcțiile România–Bulgaria și România–Ucraina. Comisia Europeană a acceptat modificarea, precizând că este vorba despre introducerea unor „capacități concurente” în rețeaua de gaze. Acestea pot fi alocate prin licitație în funcție de cererea pieței, chiar dacă acest lucru presupune ajustarea disponibilității în alte puncte de interconectare.

Potrivit directorului general al Transgaz, Ion Sterian, decizia actuală a Comisiei Europene reprezintă o etapă importantă în evoluția acestui dosar, permițând trecerea de la capacități condiționate la capacități concurente de export pe principalele puncte de interconectare regionale. „Principalul avantaj este că vom tranzita gazele pe teritoriul României, care vor aduce bani la Transgaz, bani care sunt taxe și impozite la bugetul statului, profit, dividende pentru statul român, care este acționar, prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58%”, a declarat Sterian.

Acesta susține că noul cadru va consolida poziția României ca nod energetic regional, într-un context în care Uniunea Europeană își propune reducerea dependenței de gazul rusesc și diversificarea rutelor de aprovizionare. „În plus, crește rolul și prestigiul țării în această parte a Europei, estul, centrul Europei și Balcanii, ruperea dependenței de gazul rusesc în toată această zonă, în contextul în care Comisia Europeană s-a angajat că de la 1 ianuarie 2027 va interzice total pe teritoriul Uniunii Europene comerțul cu gazele rusești”, a afirmat Ion Sterian.

Impactul asupra securității energetice și economiei

Reprezentanții Transgaz susțin că noul cadru va permite o utilizare mai eficientă a infrastructurii de transport și va crește volumele tranzitate prin România, cu impact direct asupra veniturilor companiei și asupra bugetului de stat. De asemenea, vorbim de securitatea alimentării cu gaze nu numai a României, ci și a țărilor din centrul și estul Europei, în primul rând Republica Moldova, care e dependentă 100% de Coridorul transbalcanic.

Potrivit conducerii Transgaz, dosarul deschis de Comisia Europeană a devenit în timp un exemplu de referință în domeniul concurenței și al reglementării piețelor energetice, fiind studiat în mediul academic. „A fost cel mai greu caz din istoria DG Competition. Ei au vrut să ne amendeze și nu au reușit, că am venit cu toate argumentele și angajamentele și ne-am și ținut de cuvânt și am implementat”, a concluzionat Ion Sterian.