Criza politică amenință ratingul României: avertismentul economistului Radu Crăciun

Demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură a aruncat România într-o nouă perioadă de instabilitate politică, într-un moment în care presiunile asupra finanțelor publice sunt tot mai mari. Cu un cabinet interimar la Palatul Victoria și fără o majoritate clară care să își asume măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar și închiderea PNRR, incertitudinea începe să se reflecte și în percepția investitorilor.

Avertismentul economistului Radu Crăciun

Economistul Radu Crăciun, fost președinte și director general al BCR Pensii, avertizează că agențiile internaționale de rating urmăresc cu atenție evoluțiile de la București. Orice semnal care sugerează abandonarea sau întârzierea consolidării fiscale ar putea conduce la o retrogradare a ratingului de țară. Un astfel de scenariu s-ar traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și, în cele din urmă, prin efecte resimțite de populație și de mediul de afaceri.

După derapajul fiscal din anul electoral 2024, când deficitul bugetar s-a apropiat vertiginos de 10%, România se află acum într-un proces dificil de ajustare fiscală, asumat atât în relația cu Comisia Europeană, cât și față de piețele financiare. Viitorul guvern va fi judecat în primul rând după capacitatea de a continua reducerea deficitului bugetar și de a prezenta proiecții credibile privind evoluția finanțelor publice.

Ce contează pentru agențiile de rating

Potrivit lui Radu Crăciun, agențiile de rating sunt interesate în primul rând de rezultate și de realismul estimărilor fiscale, nu neapărat de instrumentele folosite pentru atingerea obiectivelor. „Pentru menținerea rating-ului României, este foarte important ca tendința deja existentă de reducere a deficitului bugetar să fie menținută. Indiferent de guvern, în momentul în care vor exista declarații, nici măcar măsuri, care să sugereze fie că procesul de scădere a deficitului bugetar va fi stopat, fie că va fi scăzut, dar în baza unor proiecții fiscale nerealiste, rating-ul va fi micșorat, fără doar și poate. Finanțarea datoriei României va mai fi semnalată investitorilor ca având un risc ridicat. Nota bene, dozajul dintre creșterea veniturilor bugetare și scăderea cheltuielilor prin care va fi continuată scăderea deficitului va fi la latitudinea viitorului guvern. Pentru agențiile de rating importante sunt rezultatele și, repet, realismul proiecțiilor fiscale”, a declarat pentru Adevărul Radu Crăciun.

Costuri deja mai mari decât în Serbia

Economistul atrage atenția că România suportă deja costuri de finanțare mai ridicate decât unele state cu un rating mai slab, precum Serbia. Această situație este rezultatul unei politici fiscale inconsistente, care a generat dezechilibre în perioadele favorabile din punct de vedere economic și a impus ulterior măsuri de ajustare în momente dificile. Crăciun amintește că marile corecții fiscale realizate după 1989 au fost implementate, de regulă, sub supravegherea Fondului Monetar Internațional, în timp ce actuala ajustare este gestionată exclusiv de autoritățile române.

„Trebuie să spunem că România deja plătește, din păcate, dobânzi mai mari decât țări cu rating mai mic, ca de exemplu Serbia. Aceasta este consecința inconsecvenței politicii fiscale pe care România a dovedit-o în ultimele decenii. Lipsa de rigoare a făcut ca, în momente bune ale economiei, să avem deficite mari, iar tocmai în momentele dificile economic a trebuit apoi să «strângem cureaua» pentru a micșora deficitele. În mod normal, ar fi trebuit să fie exact invers. De altfel, merită remarcat faptul că, în istoria sa postdecembristă, România a făcut ajustări fiscale de amploarea celor de azi doar sub coordonarea FMI, pe abordări de tip «șoc». Este pentru prima dată când încercăm să facem o astfel de ajustare singuri, într-un mod gradual, și nu ar trebui să mire faptul că, în lipsa tradiționalului «țap ispășitor», care a fost FMI-ul, astăzi tensiunile politice sunt la apogeu”, a explicat Crăciun.

Impactul unei eventuale retrogradări

O eventuală scădere a ratingului de țară nu ar avea doar o semnificație simbolică. Impactul s-ar vedea rapid în costurile de finanțare ale statului, prin creșterea dobânzilor și a cheltuielilor bugetare aferente datoriei publice. În plus, presiunea suplimentară asupra bugetului ar putea impune noi măsuri de ajustare cu efecte directe asupra populației și companiilor. Cele mai vulnerabile ar fi, potrivit economistului, titlurile de stat emise în valută, unde ponderea investitorilor străini este mai mare.

„În cazul unei eventuale scăderi de rating, mă aștept ca dobânzile la care se finanțează România să crească, dar nu cu mult, deoarece, așa cum spuneam, ele sunt deja ridicate. De asemenea, mă aștept ca titlurile de stat denominate în valută să aibă o reacție negativă mai puternică decât cele în lei, ponderea investitorilor străini fiind mai mare acolo. Consecința va fi o creștere a cheltuielilor cu dobânzile la nivel de buget, ceea ce va necesita ajustări și mai dureroase economic, atât pentru populație, cât și pentru companii”, a avertizat economistul.