Actualitate

Datoria publică a României o depășește pe cea a Ucrainei, țară aflată în război. CE avertizează: va atinge 90% din PIB în 2036

România are cea mai mare datorie publică din UE, iar Comisia Europeană estimează că va ajunge la 90% din PIB în 2036. În februarie 2026, datoria a depășit 1.236 de miliarde de lei, întrecând chiar și Ucraina, aflată în război de 4 ani.

Grafic al datoriei publice a României comparativ cu PIB-ul
Foto: Gândul

România se confruntă cu o situație dramatică în ceea ce privește datoria publică, care a depășit oficial cea mai mare parte a statelor din Uniunea Europeană, iar perspectivele sunt alarmante. Conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană, datoria guvernamentală a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% în 2027 și este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036. Un semnal îngrijorător este că România a depășit valoarea datoriei guvernamentale a Ucrainei, țară aflată de patru ani într-un război devastator cu Federația Rusă.

Evoluția datoriei publice și riscurile pe termen mediu

Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat și al creșterii plăților de dobânzi. Comisia Europeană subliniază că riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice sunt ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid până la aproximativ 90% din PIB în 2036.

În februarie 2026, datoria publică a României a ajuns la 1.236 de miliarde de lei, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor. Deși nivelul este mai redus decât în unele state din vestul Europei, tendința ascendentă pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.

Comparație cu alte state UE și structura datoriei

La finalul anului 2025, cele mai ridicate niveluri ale datoriei raportate la PIB din UE au fost în Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La polul opus se aflau Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%).

Structura datoriei României indică o dependență semnificativă de finanțarea în valută. Din totalul de 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 657 de miliarde sunt contractate în moneda națională, iar restul în valută: echivalentul a circa 464 de miliarde de lei în euro, 111 miliarde de lei în dolari americani și aproape 2 miliarde de lei în yeni japonezi. Această distribuție face ca evoluția cursului de schimb să aibă un impact direct asupra costurilor de finanțare.

Costurile datoriei și perspectivele de rating

Pentru 2026, statul român va avea de achitat peste 205 miliarde de lei pentru datoria publică guvernamentală, din care aproape 60 de miliarde de lei reprezintă dobânzi și comisioane. Restul de aproximativ 145 de miliarde de lei reprezintă împrumuturi care ajung la scadență și trebuie rambursate, însă cea mai mare parte este refinanțată prin noi împrumuturi, mecanism cunoscut ca „rostogolirea” datoriei publice.

Costul mediu al datoriei publice guvernamentale era de 5,3% pe an în februarie 2026. Împrumuturile interne sunt mai costisitoare, cu o dobândă medie de 6,6%, față de 4,2% pentru finanțarea externă. Reversul medaliei este perspectiva alarmantă a ratingului României de către agențiile internaționale, ceea ce ar putea duce la împrumuturi mai greu de obținut și dobânzi mai mari.

Datoria Ucrainei, depășită de România

Potrivit Analizei Datoriei de Stat pe 2025 realizată de Kyiv Institute of Economics, datoria guvernamentală a Ucrainei a crescut la 213 miliarde de dolari până la finalul lui 2025, sau aproape 101% din PIB. Pe parcursul anului, datoria a crescut cu 47,2 miliarde de dolari (28,4%), principalul motor fiind împrumutul pe piețele externe. 79% din datoria de stat a Ucrainei este în valută. Datoria externă a crescut cu aproape 40%, până la 160,4 miliarde de dolari, în timp ce datoria internă a crescut mai modest, până la 46,4 miliarde de dolari.

Sub egida programului ERA, Ucraina a primit aproape 38 de miliarde de dolari în 2025, inclusiv un împrumut de 25,9 miliarde de dolari din SUA și granturi de 12,1 miliarde de dolari, achitarea urmând să se realizeze din activele rusești. Formal, aceste împrumuturi cresc datoria de stat, dar nu creează aceeași povară directă asupra bugetului ca în cazul împrumutului tradițional.