În România se montează anual circa 700 de defibrilatoare cardiace interne, jumătate față de alte state europene

Prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, șeful Clinicii de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Universitar de Urgență București, a explicat pentru News.ro cum funcționează defibrilatorul cardiac intern, pornind de la cazul fotbalistului danez Christian Eriksen. Acesta s-a prăbușit recent pe teren, cel mai probabil după ce aparatul a intrat în funcțiune. Eriksen a primit dispozitivul după stopul cardiac resuscitat în 2021, chiar pe terenul de fotbal. Aparatul trimite șocuri electrice spre inimă pentru a stabiliza aritmia severă și a proteja pacientul de moarte subită.

Cum funcționează defibrilatorul cardiac intern

„Acest aparat îl ții tot timpul cu tine pentru că este implantat imediat sub piele sau sub mușchi”, a declarat prof. Vinereanu. Dispozitivul este un defibrilator intern care dă un șoc electric, similar cu cel extern, dar intern. „Șocul electric extern este așa cum vedeți în filme, cu padelele care se pun pe torace. Acest aparat îl ții tot timpul cu tine, implantat sub claviculă, cu fire care merg până la inimă. Firele permit un șoc electric intern, un impuls electric puternic, ca și cum ți-ar băga degetele în priză sau te-ar trăzni, dar cu anumite caracteristici fizice care permit inimii să iasă din aritmia care poate omorî omul”, a explicat medicul.

Pacienți eligibili și necesitatea defibrilatoarelor externe

Pacienții eligibili sunt cei care au avut un stop cardiac resuscitat sau o aritmie severă care le pune viața în pericol, numite aritmii maligne. „Nu are legătură cu cancerul, din punctul nostru de vedere așa se numesc din cauza prognosticului foarte prost și evoluției spre moarte subită”, a precizat Vinereanu. Dincolo de dispozitiv, medicul subliniază necesitatea defibrilatoarelor externe în locurile cu risc, cum sunt terenurile de sport, și a instruirii populației în suportul de bază pentru resuscitare cardiovasculară.

„Cazul lui Eriksen ridică o problemă majoră: existența pe terenurile de sport a defibrilatoarelor externe, așa cum există în stațiile de metrou. Trebuie obligatoriu să existe și cineva să știe să le folosească. Antrenamentul populației generale în suportul de bază în caz de resuscitare cardiovasculară este esențial”, a explicat medicul.

Screeningul sportivilor și atestatul de cardiologie sportivă

Prof. Vinereanu a subliniat și necesitatea unui screening temeinic al sportivilor de performanță pentru depistarea bolilor ascunse. „Acest protocol de screening este esențial și trebuie făcut în unități specializate. La nivelul Societății Române de Cardiologie, al Comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății și al Universităților, susținem introducerea unui atestat de studii complementare în cardiologie sportivă”, a declarat acesta.

Date despre implantări în România

În România se implantează anual circa 700 de defibrilatoare cardiace interne, pentru mai multe patologii. Costurile aparatelor sunt decontate prin două programe naționale. Procedura de implantare este complexă, se face sub radiații ionizante și numai în anumite centre din țară. „Medicii care implantează își dau o bucățică din viața lor, fiindcă stau în stres și în radiații ionizante”, a concluzionat prof. Vinereanu.