Ionuț Dumitru: Consumăm ca europeanul mediu, dar producem ca acum 10 ani. Economia României, în pericol
Economistul șef al Raiffeisen Bank avertizează că instabilitatea politică menține costurile de finanțare ridicate, iar dobânzile la datoria publică au ajuns la 3% din PIB, limitând spațiul bugetar.

Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, a avertizat că instabilitatea politică și incertitudinea fiscală mențin costurile de finanțare ale României la niveluri ridicate, făcând indispensabilă consolidarea fiscală. Dobânzile la datoria publică au ajuns la aproximativ 3% din PIB, limitând sever spațiul bugetar.
Costuri de finanțare ridicate și necesitatea consolidării fiscale
„E greu de spus în termeni cuantificabili care este nota de plată a perioadei de criză politică, dar această incertitudine ne menține costurile de finanțare – ale Guvernului, ale economiei în general – la un nivel destul de ridicat și este obligatoriu ca aceste costuri să scadă. Noi trebuie să facem consolidare fiscală din mai multe motive. Unul dintre ele, și foarte important, este pentru a ne reduce costurile. Când plătești 7%, de exemplu, dobânzi la datoria publică, este o dobândă foarte mare, iar dobânzile au ajuns la 3% din PIB și ne îngustează extrem de mult spațiul bugetar”, a declarat Dumitru la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Convergență rapidă, dar dezechilibre uriașe
Deși România a înregistrat una dintre cele mai rapide convergențe economice din UE în ultimele două decenii, ajungând la 78% din media europeană a PIB-ului pe locuitor și la aproape 94% din media consumului pe locuitor, succesul a fost însoțit de acumularea unor dezechilibre uriașe. „Economia încă rezistă datorită consumului și serviciilor, dar această structură economică pe care o avem astăzi devine tot mai fragilă. Economia nu poate să susțină convergență rapidă fără sectoare productive puternice”, spune economistul.
Performanță slabă a sectoarelor productive
Dumitru subliniază că ritmul de creștere economică s-a redus semnificativ: în 2023 a fost de 2,3%, în 2024 de 0,9%, iar în 2025 estimat la 0,7%. „Aceste cifre în încetinire arată că economia performează destul de slab. Sectoarele productive, în special industria, are o performanță slabă. Dacă ne uităm, industria are circa 10 ani de scădere sau de tendință negativă”, explică el.
Ce recomandă economistul
Pentru redresare, România are nevoie de stabilitate fiscală, investiții și energie competitivă. „Fără scăderea prețului la energie, avem o problemă uriașă, pe care nu cred că o putem rezolva. Cheia va fi să asigurăm o creștere de salarii, spre exemplu, în sectorul public, moderată, care să dilueze în continuare factura de salarii ca procent din PIB. Pe scurt și pe românește, salariile să crească mai rapid decât o face PIB-ul nominal în anii următori. Aș spune că e nevoie de investiții majore în economie, absorbție de fonduri europene, debirocratizare, digitalizare. Obiectivul trebuie să fie stimularea investițiilor private și a sectoarelor productive”, conchide Dumitru.