Judecătoare din Brașov sfidează curentul majoritar și respinge anularea probelor DGA într-un dosar de corupție la spital

În timp ce instanțe din peste jumătate din țară anulează probe culese de polițiștii Direcției Generale Anticorupție (DGA), o judecătoare din Brașov sfidează curentul majoritar și explică, într-o motivare, de ce nu este de acord cu această practică. Cazul este legat de Spitalul din Brașov, unde procurorii susțin că doi șefi ai spitalului au favorizat o firmă care livra mâncarea, iar prejudiciul este estimat de DNA la 3,5 milioane de euro.

Anulări masive de probe în toată țara

Datele centralizate de HotNews de la parchete arată că tribunalele și curțile de apel din mai bine de jumătate de țară au anulat probe din dosarele de corupție în care procurorii au folosit munca polițiștilor DGA. Deja a fost dată și o primă achitare pe acest fond, într-un caz de luare de mită.

Din cele 33 de parchete de pe lângă tribunale care au răspuns, 15 s-au confruntat cu anularea de probe de către judecători în temeiul deciziei instanței supreme. În total, până în prezent, în 19 dosare trimise în judecată, judecătorii au exclus probele esențiale, invocând decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) de anul trecut.

Decizia ICCJ care a declanșat fenomenul

Totul a pornit de la decizia prin care ICCJ a reglementat competența polițiștilor DGA, publicată în Monitorul Oficial pe 16 septembrie 2025. Deși documentul precizează că decizia devine obligatorie începând cu data publicării, multe instanțe o aplică retroactiv, ceea ce a dus la anularea probelor culese anterior.

Șapte parchete (Caraș Severin, Gorj, Ilfov, Maramureș, Prahova, Sibiu și Suceava) nu au comunicat datele, motivând că nu au o evidență centralizată. Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad a respins solicitarea pe motiv că nu se încadrează în Legea 544/2001, iar cel din Brăila nu a răspuns deloc.

Neamț, cel mai afectat județ

Cel mai afectat parchet a fost cel de pe lângă Tribunalul Neamț. Aici, din 11 dosare cu probe adunate cu ajutorul ofițerilor DGA, în patru dintre ele judecătorii au anulat probele care susțineau acuzarea. În celelalte, probele au fost menținute, ceea ce arată o practică judiciară contradictorie chiar și la nivel local.

„Practica instanțelor judecătorești la nivel local și național este contradictorie în ceea ce privește efectele Deciziei nr. 8/2025, astfel încât la nivelul unității noastre de Parchet se așteaptă cristalizarea unei practici unitare”, a declarat pentru HotNews Anca Elena Apostol, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Neamț.

Procurorii, nevoiți să refacă anchetele

În alte județe, procurorii s-au văzut nevoiți să refacă anchetele de la zero, acolo unde a mai fost posibil. De exemplu, în Mureș, în patru dosare cu cercetări declanșate înainte de decizia ICCJ, procurorii au refăcut toate actele procedurale realizate de polițiștii DGA. Într-un singur caz, acest lucru nu a mai putut fi posibil, iar Curtea de Apel Mureș urmează să decidă dacă va exclude probele.

„Decizia nr. 8/2025 a ICCJ a paralizat întreaga activitate DGA. Au fost necesare ajustări majore în modul de administrare a delegărilor, iar lipsa de experiență și specificitatea sarcinilor au făcut ca organele de cercetare penală desemnate să fie depășite de situație”, a precizat Marius Hărșan, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Mureș.

București: jumătate din dosare, contestate

La Parchetul Tribunalului București, din cele 8 dosare în care au fost delegați polițiști DGA, în jumătate dintre ele inculpații au cerut anularea probelor. Până acum, judecătorii au exclus probele dintr-un dosar, iar în celelalte trei urmează să hotărască în perioada următoare. În cazul în care probele au fost excluse, parchetul nu a formulat cerere de restituire a cauzei, deoarece era depășit momentul procesual.

Fenomenul anulării probelor DGA riscă să ducă la noi achitări și să paralizeze lupta anticorupție, în timp ce instanțele așteaptă o practică unitară din partea ICCJ.