Lavrov respinge condițiile de pace de la Londra și cere garanții pentru limba rusă și Biserica Ortodoxă

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins ferm, printr-un eseu publicat pe 19 iunie, condițiile de pace agreate cu douăsprezece zile mai devreme la Londra de Ucraina și principalii săi aliați europeni, calificându-le drept un ultimatum care nu poate sta la baza unor negocieri reale cu Rusia.

Contextul summitului de la Londra

Pe 7 iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Londra, în format E3, cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Cei patru lideri au emis o declarație comună prin care au stabilit cinci condiții considerate necesare pentru o pace justă și durabilă, subliniind că Europa are un rol important de jucat în orice acord de pace, ca susținător consecvent al Ucrainei.

Potrivit declarației publicate pe site-ul guvernului britanic, condițiile vizează printre altele garanții de securitate robuste și obligatorii din punct de vedere juridic pentru Ucraina odată ce intră în vigoare un armistițiu, construite pe angajamentele asumate la Berlin în decembrie 2025 și la Paris în ianuarie 2026, inclusiv desfășurarea Forței Multinaționale pentru Ucraina, precum și menținerea înghețată a activelor rusești până când Rusia încetează agresiunea și despăgubește Ucraina pentru daunele provocate de război.

Eseul lui Lavrov și respingerea condițiilor

Eseul lui Lavrov, intitulat „Ucraina, Europa și securitatea globală”, fusese inițial destinat publicării în Politico Europe, însă, potrivit relatărilor agențiilor occidentale și ale presei ruse, redacția a decis în ultimul moment anularea publicării. Textul a fost difuzat în schimb prin canalele oficiale ale Ministerului rus de Externe.

În eseu, Lavrov afirmă tranșant că „încrederea nu poate fi restabilită, iar dialogul nu poate fi reluat prin ultimatumuri precum cel emis la Londra”, respingând astfel cadrul propus de cei patru lideri ca bază de negociere. Ministrul rus extinde critica la adresa Europei dincolo de evenimentele recente, plasând-o într-o narațiune istorică mai amplă. Potrivit eșantioanelor citate de presa rusă apropiată Kremlinului, Lavrov susține că Europa, alături de Statele Unite, ar fi orchestrat „Revoluția Portocalie” de la Kiev din 2004.

Implicații pentru Ucraina și Europa

Respingerea condițiilor de la Londra arată limpede că orice propunere de pace care nu include garanții reale de securitate și care îngheață câștigurile teritoriale ruse va fi respinsă de Moscova. Europa încearcă să rămână relevantă, dar Lavrov îi contestă explicit rolul de mediator.

Pentru Statele Unite, mesajul este că Rusia preferă un format bilateral cu Washingtonul, unde speră să obțină concesii mai mari, posibil legate de Ucraina, dar și de alte dosare globale. Lavrov câștigă timp prin respingerea publică, reducând presiunea internațională asupra Rusiei de a veni la masă și permițând continuarea operațiunilor militare în speranța unor câștiguri suplimentare pe front.