Lucian Croitoru (BNR): Teoria „cinismului fiscal” – PSD guvernează doar în perioadele bune, iar partidele „sanitare” ies de pe scenă
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, reia în analiza sa teoria „ipotezei cinismului fiscal”, potrivit căreia PSD a guvernat doar în perioadele economice favorabile, lăsând altor partide să gestioneze crizele, ceea ce a dus la dispariția acestora de pe scena politică.
Lucian Croitoru, consilierul pe politică monetară al guvernatorului BNR și fost premier desemnat în 2009, a publicat o analiză în care reia și actualizează „ipoteza cinismului fiscal”. Potrivit acesteia, există un partid care a guvernat doar în perioadele economice bune, promovând politici fiscale prociclice, în timp ce alte formațiuni au fost nevoite să gestioneze crizele și au dispărut ulterior de pe scena politică.
Teoria cinismului fiscal
În 2017, Croitoru a arătat că în România există un partid care și-a asumat să guverneze, direct sau prin interpuși, numai în perioadele bune, promovând politici fiscale prociclice. Singura excepție a fost în 2009. Scopul acestei strategii ar fi slăbirea adversarilor și menținerea poziției dominante pe termen lung. Acest lucru a fost posibil deoarece separația puterilor în stat, deși impecabilă pe hârtie, este precară în practică.
Astfel, de câte ori economia intra într-o perioadă dificilă, politica fiscală nu mai putea fi folosită pentru a ajuta la ieșirea din recesiune. De fiecare dată, un alt partid sau coaliție, numit „sanitar”, prelua guvernarea în perioadele dificile. La următoarele alegeri, acea formațiune „sanitară” ieșea de pe scena politică.
Partidul „frumos” și partidele „urâte”
În analiză, Croitoru sugerează că, deși inițial a numit PSD ca fiind partidul care guvernează în perioadele bune, iar PNȚCD, PDL și PNL ca partide „sanitare”, actuala configurație politică impune renunțarea la nume proprii. El propune conceptele de „partid frumos” (sau „bun”) pentru cel care guvernează în perioadele bune și „partide urâte” (sau „rele”) pentru cele care gestionează crizele.
Publicul percepe partidul din perioadele bune ca fiind bun, iar pe cele din perioadele grele ca rele, din cauza efectelor directe asupra bugetelor individuale. Croitoru subliniază că scena politică s-a modificat masiv ca denumiri, dar esențele au rămas aceleași.
Evoluția recentă și corpul politic
După ce PSD a promovat politici fiscale prociclice între 2016-2019, Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv, iar PSD a pierdut guvernarea prin căderea Guvernului Dăncilă în octombrie 2019. PNL a guvernat în 2020 (an pandemic, economie în scădere) și a intrat în coaliție cu PSD din decembrie 2021 până în mai 2026.
Croitoru observă că, deși teoria sa părea să nu mai funcționeze deoarece PSD nu mai este cel mai mare partid, în realitate ipoteza cinismului fiscal rămâne valabilă dacă se renunță la nume proprii. El introduce conceptul de „corp politic”, care apare atunci când un fost partid unic, confundat cu statul, este forțat să se dizolve, dar conservă valori profunde prin noi forme de organizare.
Analiza lui Lucian Croitoru, publicată pe Curs de Guvernare, oferă o perspectivă asupra dinamicii politice din România, evidențiind modul în care partidele se adaptează și supraviețuiesc în funcție de ciclurile economice.
