Oana Țoiu, la ONU: Drona căzută la Galați este de origine rusească, nu există dubii
Ministra de Externe a României a prezentat probele în fața Consiliului de Securitate, contrazicând narațiunea Rusiei. Incidentul a avut loc pe 29 mai, când o dronă Geran-2 a lovit un bloc din Galați.

Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a susținut joi în fața Consiliului de Securitate al ONU că drona care s-a prăbușit la Galați la sfârșitul lunii mai este de origine rusească. Ea a prezentat dovezi tehnice și a respins acuzațiile Rusiei privind o presupusă provocare ucraineană.
Incidentul de la Galați: o dronă rusească a lovit un bloc
În noaptea de 28 spre 29 mai, în jurul orei 2:00, o dronă rusească încărcată cu explozibil a încălcat spațiul aerian al României. Aparatul a zburat timp de patru minute pe teritoriul românesc și s-a prăbușit la etajul 10 al unui bloc de locuințe din Galați, într-o zonă apropiată de frontiera cu Republica Moldova și Ucraina. Impactul a provocat un incendiu și pagube semnificative clădirii, iar blocul a fost evacuat temporar. O mamă și un copil au fost răniți și au necesitat îngrijiri medicale, dar acum sunt în afara oricărui pericol.
Dovezile prezentate de România
Oana Țoiu a declarat că analiza militară arată fără îndoială că drona este un Geran-2 de origine rusească. Pe fragmentele recuperate a fost identificată o inscripție în caractere chirilice cu numele Geran-2, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de control și elementele motorului sunt similare cu cele găsite la alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul tehnic al anchetatorilor români indică, de asemenea, marcaje de fabricație, inscripții tehnice, caracteristici de construcție și materiale care corespund aceluiași proces tehnologic.
Reacția Rusiei și contraargumentele
Înaintea intervenției Oanei Țoiu, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare”. Diplomatul rus a susținut că scopul ședinței ar fi fost alimentarea unui nou val de „isterie mediatică anti-rusă”. Moscova a contestat versiunea Bucureștiului, afirmând că detaliile prezentate ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Reprezentantul rus a sugerat, fără probe, posibilitatea unei „provocări” a Kievului, menită să testeze reacția NATO. Rusia a cerut o anchetă „obiectivă și depolitizată”, cu implicarea sa, și a declarat că este gata să participe doar dacă primește date și fragmente ale dronei pentru analiză.
Poziția României: o escaladare gravă
Oana Țoiu a subliniat că incidentul marchează o escaladare gravă, deoarece este prima dată de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei când cetățeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unei incursiuni a unei drone rusești. Ea a condamnat „comportamentul iresponsabil” al Rusiei și încălcările repetate ale spațiului aerian al României. Potrivit ministrei, România a înregistrat doar în acest an peste 30 de incursiuni ale unor drone rusești, cu o frecvență în creștere. „Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări drept noua normalitate”, a spus Oana Țoiu, adăugând că aceste încălcări reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității regionale.
Ministra a subliniat că drona s-a prăbușit într-o zonă rezidențială dens populată, unde locuiesc familii cu copii, și că, indiferent de destinația inițială a dronei, gravitatea acțiunii și responsabilitatea autorului sunt clare. „Războiul modern cu vehicule autonome nu creează o distanță față de responsabilitate”, a transmis Oana Țoiu în fața Consiliului de Securitate.