Petrișor Peiu: La instalarea guvernului Cioloș, economia creștea cu 4,3%; la propunerea Tomac, scade cu 1,2%

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și economistul partidului, face o comparație critică între momentul numirii primului guvern tehnocrat de după Revoluție, condus de Dacian Cioloș, și cel care va fi condus de Eugen Tomac, dacă acesta este validat de Parlament.

Într-un amplu comentariu postat pe contul său de socializare, Petrișor Peiu observă o diferență esențială: dacă în 2016, la instalarea guvernului Dacian Cioloș, economia creștea cu 4,3%, în prezent ea scade cu 1,2%.

Motoarele creșterii și ale scăderii

„Acum 10 ani (trimestrul I din 2016), la instalarea guvernului «tehnocrat» Cioloș, economia creștea cu 4,3%, iar astăzi (trimestrul I din 2026), la propunerea de guvern «tehnocrat» Tomac, economia scade cu 1,2%”, scrie Peiu.

„Motoarele creșterii în 2016 erau comerțul cu amănuntul (jumătate din creștere), informațiile și comunicațiile, impozitele nete, administrația, industria spectacolelor și serviciile profesionale. În 2026, motoarele scăderii sunt comerțul cu amănuntul (două treimi din scădere), informațiile și comunicațiile, serviciile profesionale, administrația și industria.”

Structura economiei: 2016 vs 2026

Peiu detaliază cum arăta economia României în 2016 și cum arată astăzi, pe baza datelor din PIB:

• Agricultura, silvicultura și pescuitul: 1,6% din PIB, atât atunci, cât și acum.
• Industria a scăzut de la 21,1% la 15,8% din PIB.
• Construcțiile au crescut de la 3,7% la 5,3% din PIB.
• Comerțul cu amănuntul (retailul) a crescut de la 18% la 22,5%.
• Informațiile și comunicațiile: de la 6,1% la 8,1%.
• Intermedierile financiare și asigurările: neschimbate, la 4,1% din PIB.
• Tranzacțiile imobiliare au scăzut de la 8,9% la 7,5% din PIB.
• Serviciile administrative și cele profesionale au scăzut de la 6,6% la 6,1% din PIB.
• Administrația publică s-a extins de la 13,2% la 14,6% din PIB.
• Spectacolele, activitățile culturale și sportive: ponderea a scăzut de la 3,1% la 2,8% din PIB.
• Impozitele nete au scăzut de la 13,6% la 11,6% din PIB.

Ce relevă datele

„Ce ne spun aceste date: 1. Avem un stat mult prea extins. El ocupă în PIB un spațiu aproape egal cu industria. 2. Cea mai importantă componentă din PIB o reprezintă retailul (comerțul cu amănuntul), exact ramura care scade de nouă luni consecutiv. 3. Ponderea impozitelor nete în PIB s-a redus puternic. 4. Avem cea mai slabă intermediere financiară din UE (adică sectorul bancar cu cea mai mică pondere)”, explică Peiu.

Utilizarea PIB: consum și investiții

Pe partea utilizării, diferențele sunt următoarele:

• Consumul final a urcat de la 81,5% din PIB la 82,5% din PIB, din care consumul gospodăriilor a scăzut de la 73,2% la 72,5%, iar consumul statului a urcat de la 8,3% la 10% din PIB.
• Deficitul comercial a urcat de la 1,3% la 5,1% din PIB.
• Formarea brută de capital fix a crescut de la 18% la 19,9%.

„În concluzie, principala țintă a viitorului Guvern va fi să echilibreze raportul dintre consum și investiții”, afirmă economistul AUR.

Semne de alarmă

Peiu trage concluzii: „1. Statul consumă din ce în ce mai mult, în vreme ce consumul populației scade. 2. Deficitul comercial este o gaură uriașă, care a crescut de 4 ori în 10 ani. 3. Investițiile sunt și ele în creștere (construcții, echipamente, licențe și programe, precum și îmbunătățiri funciare). 4. Vestea care părea bună (creșterea investițiilor) este, de fapt, una rea: creșterea vine din importuri. 5. Comerțul internațional al țării a scăzut cu 10%, adică începem să devenim o insulă la periferia Europei.”

„În 2016, creșterea venea din consum. Acum, scăderea vine tot din consum, iar investițiile, mai mici în 2016, aveau o contribuție la creștere mai mare decât în 2026”, încheie Petrișor Peiu.