Ploaia care a inundat Bucureștiul, o dată la 40 de ani. Explicațiile Apa Nova: canalizarea sub presiune și orașul tot mai betonat

Ploaia torențială care a inundat mare parte din București, în noaptea de marți spre miercuri, a fost una extremă, apărând statistic o dată la aproximativ 40 de ani, potrivit celor mai noi criterii de evaluare a precipitațiilor. Cu toate acestea, cantitatea uriașă de apă căzută într-un timp foarte scurt explică doar parțial fenomenul. Cealaltă parte ține de sistemul de canalizare al Capitalei și de transformările urbanistice din ultimele decenii.

Cum funcționează sistemul de canalizare al Capitalei

Rețeaua de canalizare a Bucureștiului însumează peste 2.300 de kilometri de conducte și canale colectoare. Prin ea sunt transportate atât apele uzate din locuințe, cât și, în cea mai mare parte a orașului, apa de ploaie colectată prin gurile de scurgere. Toate aceste ape ajung într-un canal subteran de mari dimensiuni, numit caseta colectoare, o construcție lungă de aproximativ 18 kilometri, lată de aproape patru metri și adâncă, în unele zone, de până la 3,5 metri. Pe anumite porțiuni, traseul acesteia trece pe sub albia Dâmboviței. Din caseta colectoare, apa este transportată către stația de epurare de la Glina, unde este tratată înainte de a fi deversată în Dâmbovița.

De ce a cedat sistemul

În condiții normale, sistemul funcționează fără probleme. Dificultățile apar atunci când, într-un interval foarte scurt, cade o cantitate excepțional de mare de precipitații. „În astfel de situații, conductele intră în presiune”, explică Alexandru Moldovan, directorul general adjunct al Apa Nova. Cu alte cuvinte, ele nu mai transportă apa doar pe fundul conductei, ci se umplu complet, iar apa este împinsă înainte cu forță. Dacă, pe traseu, debitul nu mai poate fi evacuat suficient de repede, presiunea crește, iar apa caută cea mai apropiată ieșire: gurile de canal încep să refuleze, iar străzile se inundă. Acumulările dispar abia după ce rețeaua reușește să evacueze apa acumulată.

Intensitatea ploii: 120 de litri pe metru pătrat într-un sfert de oră

Potrivit lui Alexandru Moldovan, intensitatea precipitațiilor din noaptea de marți spre miercuri depășește cu mult ceea ce este proiectată să preia rețeaua în regim normal. „La ora 00.15, la Știrbei Vodă, au căzut 120,8 litri de apă pe metru pătrat într-un sfert de oră. Media orară a ajuns la 73 de litri. Duce rețeaua de canalizare 120 de litri? Da. Dar nu atunci când cad deodată. Atunci se formează acumulările de apă, până reușește rețeaua să le preia.” Tocmai de aceea, ploaia poate fi încadrată, potrivit criteriilor actuale de proiectare, în categoria evenimentelor care apar statistic aproximativ o dată la 40 de ani.

Zonele cele mai vulnerabile

Nu toate cartierele Capitalei sunt expuse în aceeași măsură. Cele mai mari acumulări de apă apar, de regulă, în zonele joase ale orașului, unde apa se adună natural înainte ca rețeaua de canalizare să reușească să o evacueze. „Acumulări de apă – în astfel de condiții – apar mai frecvent în zonele depresionare ale orașului, cum ar fi Tineretului – Văcărești, unde este nevoie de un bazin de retenție pe care l-am început deja”, a declarat Alexandru Moldovan.

Ce soluții există

Un bazin de retenție funcționează ca un rezervor temporar: în timpul ploilor torențiale preia surplusul de apă, iar după ce debitul din canalizare scade, îl evacuează treptat în rețea. Prin astfel de investiții pot fi reduse semnificativ acumulările de apă, chiar dacă ele nu pot elimina complet riscul de inundații în cazul unor precipitații extreme. În plus, betonarea excesivă a orașului agravează situația, deoarece apa de ploaie nu mai este absorbită de sol, ci ajunge aproape integral în canalizare.