Presa maghiară anunță un posibil blackout în România. Specialiștii: riscul este redus, dar energia va fi tot mai scumpă

Avertismentele apărute în presa maghiară, potrivit cărora România ar putea avea probleme serioase cu alimentarea cu energie în iarna viitoare, au reaprins dezbaterea despre închiderea centralelor pe cărbune și securitatea energetică a țării. Deși sistemul energetic se confruntă cu vulnerabilități reale, specialiștii din domeniu susțin că scenariul unui blackout este puțin probabil.

Miza este însă alta: România riscă să intre într-o perioadă în care energia va fi tot mai scumpă, iar sistemul va funcționa tot mai aproape de limită, pe fondul întârzierii investițiilor strategice și al renunțării accelerate la capacitățile convenționale de producție.

Negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii unităților pe cărbune

Subiectul a intrat în atenția publicației maghiare Világgazdaság după ce Guvernul României a început negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii unei unități pe cărbune a Complexului Energetic Oltenia, termen asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit angajamentelor asumate, România ar trebui să închidă până la 31 august o nouă capacitate pe lignit. Autoritățile susțin însă că eliminarea acesteia ar putea crea probleme de adecvanță energetică în sezonul rece, în contextul în care mai multe proiecte care ar trebui să înlocuiască producția convențională înregistrează întârzieri.

Noua centrală de la Ișalnița, care ar fi trebuit finalizată încă din 2020, va intra cel mult în teste la finalul anului. Centrala de la Mintia este și ea întârziată, iar în iarna următoare centrala nucleară de la Cernavodă va funcționa cu un singur reactor. În aceste condiții, fiecare grup energetic pe cărbune rămas în funcțiune capătă o importanță strategică.

Specialiștii: riscul de blackout este redus, dar presiunea pe sistem crește

Deși articolul publicat de presa maghiară sugerează că România ar putea avea probleme serioase cu alimentarea cu energie în sezonul rece, specialiștii din domeniu consideră că riscul unui blackout generalizat rămâne redus.

Expertul în energie Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că discuția trebuie purtată mai degrabă în jurul presiunii tot mai mari care se exercită asupra sistemului energetic în perioadele de consum maxim. „Nu aș vorbi despre un risc de blackout în România, ci mai degrabă despre o presiune mai mare pe sistemul energetic în perioadele de vârf de consum. România și-a asumat reducerea producției pe cărbune prin calendarul de decarbonare, însă alternativele care ar trebui să o înlocuiască nu sunt încă pe deplin funcționale. Noile capacități pe gaze, regenerabilele și soluțiile de stocare nu au avansat suficient de repede pentru a acoperi complet retragerea grupurilor pe cărbune. În acest context, CE Oltenia nu mai reprezintă viitorul energetic al României, dar rămâne temporar o capacitate de siguranță, mai ales iarna, când consumul este ridicat. De aceea, o eventuală amânare a închiderii unor grupuri trebuie privită pragmatic, nu ca un pas înapoi. Pe scurt, nu este un semnal de panică, ci un semnal că tranziția energetică trebuie făcută controlat, în ritmul în care sistemul poate rămâne stabil și sigur pentru consumatori”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”.

Opinia lui Gresoi este în linie cu concluziile din cel mai recent Studiu de Adecvanță al Transelectrica, analizat și de expertul în energie Dumitru Chisăliță. Acesta susține că România nu se confruntă cu un risc iminent de blackout, însă intră într-o perioadă în care disponibilitatea capacităților de producție în momentele critice devine mai importantă decât numărul total de megawați instalați.

Problema structurală: energie suficientă la prânz, dar lipsă în orele de vârf de iarnă

La prima vedere, situația energetică a României pare favorabilă. La sfârșitul lunii mai, producția fotovoltaică a atins un nou record, de aproximativ 2.600 MW, acoperind aproape două treimi din consumul național la orele prânzului. În acele momente, prețurile energiei au coborât până aproape de zero, iar România exporta energie către țările vecine.

Totuși, Dumitru Chisăliță atrage atenția că succesul energiei solare ascunde o problemă structurală. Sistemul produce foarte mult atunci când cererea este redusă și prea puțin atunci când consumul este maxim. „Problema viitorului nu va fi lipsa energiei la prânz. Problema viitorului va fi lipsa energiei între orele 18:00 și 22:00 în zilele reci de iarnă”, explică specialistul.

În lunile de iarnă, exact în intervalele de vârf, producția fotovoltaică este nulă, producția eoliană poate fi redusă, hidrocentralele sunt limitate de condițiile hidrologice, iar importurile devin mai greu de accesat deoarece toate statele din regiune se confruntă simultan cu cerere ridicată.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, cea mai mare confuzie din dezbaterea energetică actuală este între cantitatea totală de energie produsă într-un an și capacitatea sistemului de a răspunde în momentele critice. „Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Pe hârtie, România nu duce lipsă de capacități instalate. În practică, începe să apară o problemă mult mai gravă”, a concluzionat expertul.