Reforma Bacalaureatului: Proiectul pentru prima generație care învață după noile reguli, lansat în dezbatere
Ministerul Educației a publicat proiectul privind probele și disciplinele pentru Bacalaureatul din 2030, prima sesiune pentru elevii care studiază după noile planuri-cadru. Profesorii semnalează atât aspecte pozitive, cât și vulnerabilități, precum obligativitatea a două limbi moderne și includerea Religiei ca opțiune.

Ministerul Educației a lansat în transparență decizională proiectul de ordin privind probele și disciplinele pentru Bacalaureatul primei generații care va studia după noile planuri-cadru (2026-2027), conform Legii 198/2023. Documentul vizează examenul din 2030 și urmărește corelarea evaluării cu noua arhitectură curriculară a liceului.
Probe diferențiate la Limba Română
Proiectul propune diferențierea probei scrise la Limba și literatura română pe trei niveluri: A1 pentru majoritatea elevilor, A2 pentru filologie și A3 pentru școlile cu predare în limbile minorităților. Profesorul Ionuț Oprea, de la un liceu din București, salută această măsură, considerând-o echitabilă și pedagogic justificată. „Nu mai putem pretinde unui elev de la Matematică-Informatică același grad de aprofundare literară ca unui viitor filolog”, a declarat acesta pentru Adevărul.
Obligativitatea a două limbi moderne – o sursă de îngrijorare
Cea mai mare îngrijorare a profesorilor este introducerea obligativității a două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne. Ionuț Oprea atrage atenția asupra resurselor insuficiente din multe școli: „În multe licee, a doua limbă modernă se predă într-un număr redus de ore, cu profesori suprasolicitați și cu elevi care o percep drept o povară suplimentară.” El consideră că această măsură riscă să creeze un decalaj între școlile bine dotate și cele defavorizate, iar organizarea probelor orale la două limbi diferite ar putea deveni un „maraton logistic”.
Religia, opțiune controversată la probele scrise
Un alt punct sensibil este includerea Religiei printre materiile opționale pentru proba scrisă la specializările Științe sociale și Filologie. Profesorul Oprea se întreabă dacă o probă de Religie poate fi comparabilă, ca dificultate și obiectivitate, cu Istoria, Geografia sau Psihologia. „Există riscul ca mulți elevi să aleagă Religia nu din convingere, ci pentru că o percep mai ușor de promovat”, avertizează acesta.
Flexibilitate extremă la Filologie
Proiectul oferă absolvenților de Filologie o flexibilitate considerabilă: pentru prima probă scrisă pot alege între Limba modernă 1 și Limba modernă 2, iar pentru a doua probă dintr-o listă care include Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie. Ionuț Oprea consideră această „flexibilitate extremă” o sursă de vulnerabilitate, deoarece poate duce la inconsistență în evaluare și la alegerea unor materii considerate mai ușoare.