Solstițiul de vară 2026 are loc pe 21 iunie, la ora 11:24. Cea mai lungă zi din an aduce 15 ore și 32 de minute de lumină naturală.
Fenomenul astronomic marchează începutul verii în emisfera nordică și este însoțit de curiozități puțin cunoscute, de la denumirea latină până la efectele asupra temperaturilor.
Solstițiul de vară 2026 are loc pe 21 iunie, la ora 11:24, ora României. Este momentul astronomic care marchează începutul oficial al verii în emisfera nordică și aduce cea mai lungă zi din întregul an. Durata luminii naturale ajunge la aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea durează doar 8 ore și 28 de minute.
Ce este solstițiul de vară și cum se produce
Solstițiul de vară este rezultatul înclinării axei Pământului, de aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei în jurul Soarelui. În jurul datei de 21 iunie, emisfera nordică este orientată cel mai mult spre Soare, astfel încât razele solare ajung mai direct, iar perioada de lumină se prelungește la maximum. La amiază, Soarele atinge cea mai mare înălțime pe cer pentru latitudinile României, situându-se la circa 67 de grade și 52 de minute deasupra orizontului.
Fenomenul nu cade întotdeauna pe aceeași dată. În funcție de poziția exactă a Pământului pe orbită, solstițiul de vară poate avea loc pe 20, 21 sau 22 iunie, variația fiind cauzată de diferența dintre anul calendaristic și cel astronomic.
Curiozități puțin cunoscute despre solstițiu
Termenul „solstițiu” provine din limba latină, de la cuvintele „sol” (Soare) și „stitium” (a sta), traducerea literală fiind „Soarele stă”. Denumirea reflectă faptul că, în zilele din preajma solstițiului, înălțimea Soarelui la amiază variază extrem de puțin de la o zi la alta, dând impresia că astrul își întrerupe mișcarea aparentă pe cer.
O confuzie frecventă este că solstițiul de vară ar coincide cu cele mai ridicate temperaturi ale anului. În realitate, solul, apele și atmosfera au nevoie de timp pentru a acumula căldura, astfel că cele mai călduroase zile apar de regulă în iulie și august, la câteva săptămâni după solstițiu.
Fenomene spectaculoase în zonele polare
În apropierea Cercului Polar de Nord, Soarele nu apune deloc timp de 24 de ore, fenomen cunoscut ca „soarele de la miezul nopții”. În țări precum Norvegia, Suedia sau Finlanda, această perioadă atrage anual numeroși turiști. La polul opus, în apropierea Ecuatorului, efectul solstițiului este aproape imperceptibil, diferențele dintre durata zilei și a nopții rămânând minime pe tot parcursul anului.
Importanța pentru civilizațiile antice
Solstițiul de vară a avut o importanță majoră pentru civilizațiile antice, dovadă stând construcții megalitice precum Stonehenge, în Anglia, orientată astfel încât razele Soarelui răsar exact pe axa centrală în dimineața solstițiului. Un aliniament similar a fost identificat și la Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei, unde construcțiile sacre aveau probabil o funcție de calendar astronomic.
Ce se întâmplă după 21 iunie
Imediat după solstițiu, durata zilei începe să scadă, dar diferența dintre două zile consecutive se măsoară doar în câteva secunde. Scurtarea continuă treptat timp de șase luni, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie 2026, care va aduce cea mai scurtă zi din an. În emisfera sudică, procesul se desfășoară invers: 21 iunie marchează începutul iernii astronomice și ziua cea mai scurtă a anului pentru acea regiune.
