Val de căldură în Europa: Grecia și Muntenegru, cele mai expuse riscului de pene de curent
Al treilea val de căldură al anului pune presiune pe rețelele energetice europene, cu creșteri ale cererii de electricitate de până la 38% în Grecia. Studiul arată că Ungaria are cele mai lungi întreruperi de curent, iar Italia suportă cele mai mari costuri.
Europa se confruntă cu al treilea val de căldură al anului, punând la încercare rețeaua energetică a continentului, potrivit Euronews. Creșterea bruscă a consumului de energie electrică, cauzată de sistemele de răcire, riscă să provoace pene de curent în mai multe țări.
Cererea de electricitate explodează în timpul caniculei
Răcirea spațiilor, inclusiv unitățile de aer condiționat și ventilatoarele, a consumat aproximativ șapte procente din energia electrică mondială în 2022, conform sursei citate. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat încă din 2023 că „temperaturile record alimentează cererea de aer condiționat și determină creșteri bruște ale cererii de electricitate”, creând un cerc vicios al emisiilor de gaze cu efect de seră.
În timpul valului de căldură de la începutul verii din 2025, Franța a înregistrat un vârf de consum seara, cu 25% peste media din extrasezon, deși țara are un procent relativ scăzut de dețineri de aer condiționat.
Grecia, cea mai afectată țară
Un studiu care a analizat 85 de țări (reprezentând 90% din consumul global de electricitate) a comparat cererea din cele mai fierbinți 10% dintre luni cu cea din lunile normale. Rezultatele arată că Grecia se clasează pe primul loc la nivel global, cu o creștere a cererii de 38,62%, echivalentul a 143,08 kWh pe persoană pe lună de căldură extremă.
Pe locul al doilea se află Muntenegru (22,49%), urmat de Turcia (21,91%), Croația (17,76%), Italia (14,22%) și Spania (8,86%). Când cererea depășește capacitatea rețelei, frecvența electrică scade și pot apărea pene de curent.
Ungaria și Italia, cele mai mari probleme cu întreruperile
Studiul a analizat și durata medie a întreruperilor de curent din ultimii cinci ani. Printre țările europene, Ungaria are cea mai lungă durată medie: 2,92 ore pe an, urmată de Slovenia (2,16 ore) și Grecia (1,63 ore).
Deși Italia are întreruperi mai scurte, baza sa extinsă de gospodării duce la cel mai mare cost anual total estimat: 154,7 milioane de euro, urmată îndeaproape de Polonia cu 152,1 milioane de euro.
Energia solară, un factor de stabilitate
În iunie și iulie anul trecut, un val de căldură cu temperaturi de 40°C a declanșat o creștere a cererii zilnice de electricitate cu până la 14%. Combinată cu întreruperi la centralele termice, aceasta a dus la dublarea sau triplarea prețurilor medii zilnice. Totuși, producția record de energie solară din UE a contribuit la stabilitate: „În zilele de vârf, energia solară a furnizat până la 50 GW doar în Germania, generând 33-39% din electricitatea țării”, potrivit experților citați de Euronews.
