Vlad Zaha: Interzicerea rețelelor sociale pentru adolescenți nu rezolvă problemele reale
Criminologul Vlad Zaha avertizează că interdicțiile rețelelor sociale pentru tineri sunt o iluzie, iar problemele vin din lipsuri din lumea reală. El propune tragerea la răspundere a platformelor și moderarea reală a conținutului.
În timp ce tot mai multe state, de la Australia la Regatul Unit și mai multe țări europene, adoptă sau pregătesc interdicții privind accesul copiilor la rețelele de socializare, criminologul Vlad Zaha avertizează că aceste măsuri reprezintă mai degrabă o iluzie decât o soluție reală.
Într-o analiză pentru „Adevărul”, expertul susține că problemele tinerilor nu sunt cauzate de mediul digital, ci de lipsuri din lumea reală, iar interzicerea accesului la rețelele sociale nu face decât să mute problema în alte zone, uneori chiar mai periculoase.
Interdicții globale în creștere
Australia a fost prima țară din lume care a adoptat o lege prin care interzice accesul copiilor sub 16 ani pe platforme precum TikTok, YouTube, Instagram, Facebook, Snapchat, X, Reddit, Threads, Twitch și Kick, începând cu 10 decembrie 2025. Regatul Unit a anunțat o interdicție similară săptămâna aceasta, care va intra în vigoare în primăvara anului 2027.
Franța a aprobat o lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani, iar Danemarca, Norvegia și Grecia au propus limite de vârstă de 15 ani. Alte state precum Spania, Portugalia, Austria, Polonia și Slovenia pregătesc legislații similare, cu vârste limită variind între 14 și 16 ani. Canada a introdus un proiect de lege în iunie 2026 pentru a interzice accesul copiilor sub 16 ani. De asemenea, Parlamentul European a solicitat o vârstă minimă de 16 ani pentru consimțământul privind serviciile digitale. În contrapondere, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că guvernul său nu va introduce o astfel de interdicție.
Proiecte controversate în România
În România, două proiecte legislative aflate în camera decizională a Parlamentului (PL-x 356/2025 privind majoratul digital la 16 ani și PL-x 385/2025 privind conținutul dăunător) propun identificarea prin acte de identitate a fiecărui utilizator de internet și depunerea unui dosar la ANCOM de către un adult pentru fiecare persoană sub 16 ani. Acestea au fost aspru criticate atât de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), cât și de cele peste 50 de instituții care au emis avize, pentru incapacitatea tehnică de a dezvolta sisteme de verificare a vârstei și pentru riscul dezavantajării minorilor. Comisia Europeană a avertizat oficial România că cele două propuneri riscă procedura de infringement. Un al treilea proiect de lege, depus la Senat în martie 2026 (L260/2026), vizează verificarea electronică a vârstei pentru produse și servicii cu restricții de vârstă, dar a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social.
Critica criminologului: interdicțiile nu rezolvă problemele reale
Criminologul Vlad Zaha a explicat pentru „Adevărul” de ce interzicerea accesului pe rețelele de socializare pentru copiii sub 16 ani nu îi poate proteja, așa cum își imaginează decidenții.
„Întrebarea este dacă interzicerea accesului tinerilor sub 16 ani pe rețelele sociale le va rezolva problemele sau dacă este doar o iluzie. Eu cred că o astfel de interdicție nu are cum să rezolve problemele tinerilor, deoarece acestea provin dintr-o multitudine de surse – interne și externe – legate în principal de mediul înconjurător, de statutul socio-economic, de oportunitățile disponibile. Într-o țară precum România, ceea ce este cu adevărat necesar sunt investiții masive în bunăstarea tinerilor, nu interdicții. Extrem de puține dintre problemele lor vin din mediul digital. De obicei, cei care petrec mult timp online o fac din cauza unor lipsuri din lumea reală. Sondajele europene și internaționale arată că tinerii cer educație, îndrumare și înțelegere pentru perioadele petrecute pe internet, nu interdicții. Interdicțiile nu sunt cerute de tineri și, cel mai probabil, nu vor avea efectele dorite, ci din contră, riscă să producă efecte adverse”, a declarat Vlad Zaha.
Soluții alternative: responsabilizarea platformelor
Expertul propune o abordare alternativă, care să tragă la răspundere platformele de social media pentru moderarea conținutului, în locul interzicerii generalizate.
„Ar fi mai util ca statele care iau în calcul astfel de interdicții – sau care deja le-au aplicat –, inclusiv Uniunea Europeană, să tragă la răspundere platformele de social media pentru modul în care aleg să nu mai facă deloc moderare, în loc să aplice interdicții. Atât tinerii, cât și adulții sunt expuși dezinformării și efectelor negative ale social media, așa că ar fi mai eficient să se impună platformelor o moderare reală, atât algoritmică, cât realizată de oameni, nu de inteligența artificială, adaptată contextului și limbilor din fiecare țară. O altă opțiune ar fi dezvoltarea sau susținerea unor rețele sociale europene, construite mai puțin pe principiul profitabilității și mai mult pe valori sociale, așa cum ar trebui să arate și imaginea Uniunii Europene, în comparație cu Statele Unite”, a adăugat criminologul.
Australia, prima țară care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale, oferă deja primele concluzii statistice care contrazic premisele interdicției. Potrivit criminologului, datele arată că, în ciuda anunțului închiderii a peste 5 milioane de conturi ale adolescenților, aproximativ două treimi dintre tineri au găsit metode de a ocoli restricțiile, ceea ce demonstrează ineficiența măsurii.
