Criza politică din România se adâncește după eșecul lui Veștea la votul de învestitură

Știrea căderii guvernului Veștea la votul din Parlament, de luni seară, a făcut înconjurul agențiilor străine de presă, care au comentat situația din România și scenariile care pot urma.

Veștea nu a obținut voturile necesare

România rămâne fără un nou prim-ministru, după ce Adrian Veștea, candidatul liberal propus de președintele Nicușor Dan, nu a reușit să obțină luni seară voturile necesare din partea Parlamentului, scrie AFP. Veștea, desemnat în luna iunie să formeze un nou guvern, avea nevoie de 233 de voturi din cele 464 posibile, însă a obținut doar 189.

Situația a fost amplificată de decizia unor parlamentari, inclusiv cei ai partidului de extremă dreapta AUR, de a părăsi sala înainte de începerea votului. „Am conștiința împăcată, mi-am făcut datoria”, a declarat Veștea după înfrângere, criticând dur boicotul AUR, formațiune ce deține 90 de mandate.

Într-o postare ulterioară pe Facebook, Veștea și-a exprimat îngrijorarea față de impactul crizei politice prelungite: „47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic”.

Contextul crizei și reacțiile internaționale

Criza guvernamentală a debutat în aprilie, când social-democrații au părăsit coaliția formată cu liberalii, conservatorii și UDMR. Situația s-a agravat în mai, odată cu depunerea unei moțiuni de cenzură care a dus la demiterea premierului Ilie Bolojan, notează agenția de presă spaniolă EFE.

Președintele Nicușor Dan trebuie acum să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Conform legislației, acesta va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un nou cabinet și a solicita votul de încredere al Parlamentului. Dacă două propuneri succesive sunt respinse în termen de 60 de zile, președintele are dreptul să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate, scrie Reuters.

România nu a organizat niciodată alegeri anticipate de la căderea regimului comunist, iar următorul scrutin parlamentar este programat pentru 2028. În contextul în care partidul de extremă dreapta AUR conduce în sondaje, mulți analiști consideră că parlamentarii ar putea sprijini următorul candidat al președintelui pentru a evita o astfel de situație.

Analize și scenarii posibile

Remus Ioan Ștefureac, directorul INSCOP Research, avertizează că: „A doua respingere a unui guvern propus ar declanșa nucleara alegerilor anticipate, ceea ce ar fi o catastrofă pentru țară, pentru economie, pentru firme și pentru veniturile oamenilor”. El a subliniat pe Facebook, fiind citat de AFP, că „niciun partid, cu excepția AUR, nu ar fi avantajat de anticipate”.

Și Cristian Andrei, consultant politic din București, afirmă că votul favorizează în mare măsură AUR, demonstrând că „partidele principale sunt incapabile să guverneze”. El prevede că această criză politică se va prelungi. „Ne așteaptă un drum anevoios în căutarea unei majorități, deoarece partidele pro-occidentale se află într-un conflict perpetuu”, a declarat el pentru The Associated Press.

„Instabilitatea și populismul câștigă din nou. Încrederea în politica mainstream este din nou victima”, a punctat analistul.

Având în vedere refuzul liberalilor de a încheia o nouă coaliție cu social-democrații și fragmentarea actuală a Parlamentului, un guvern minoritar format de PNL, USR și UDMR pare o soluție posibilă. „Cabinetele minoritare au dificultăți în a guverna, dar oricare dintre versiuni ar fi cel puțin transparentă din punct de vedere democratic”, a explicat Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, citat de Reuters.

Între timp, țara rămâne într-un blocaj politic, cu consecințe economice și sociale ce devin tot mai evidente.