Curiozități

Guvernul Veștea respins în Parlament: 189 de voturi „pentru”, sub pragul de 233. Ce urmează conform Constituției

Luni seară, 22 iunie 2026, Cabinetul propus de Adrian Veștea a fost respins la votul de învestitură, cu 189 de voturi „pentru” din 212 exprimate, sub pragul necesar de 233. România rămâne cu Guvernul Bolojan, cu atribuții limitate, iar președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou candidat.

Sala de plen a Parlamentului României în timpul votului de învestitură a Guvernului Veștea
Foto: Libertatea

Luni seară, 22 iunie 2026, Guvernul propus de Adrian Veștea nu a primit votul de învestitură în Parlament. Au fost 212 voturi exprimate, dintre care 189 „pentru” și 23 „împotrivă”, sub pragul de 233 necesar pentru instalarea noului Executiv. Votul a fost secret, cu bile, conform procedurii parlamentare.

Astfel, România rămâne, până la depunerea jurământului de un nou Executiv, cu Guvernul Bolojan la Palatul Victoria, dar cu atribuții limitate. Constituția prevede că un guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

Procedura constituțională după respingere

Formarea unui Guvern în România este reglementată de articolul 103 din Constituție. După votul ratat, Parlamentul trebuie să îl informeze pe președinte că solicitarea de învestitură a fost respinsă. Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că șeful statului este înștiințat imediat, pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de prim-ministru.

Președintele Nicușor Dan trebuie să caute o nouă formulă care poate obține o majoritate în Parlament. Constituția spune că șeful statului desemnează un candidat după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă nu există, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.

Termenele pentru noul guvern

După desemnare, candidatul are la dispoziție 10 zile să prezinte programul de guvernare și lista miniștrilor și să ceară votul de încredere al Parlamentului. Birourile permanente ale celor două Camere stabilesc data ședinței comune în cel mult 15 zile. Miniștrii propuși sunt audiați în comisiile de specialitate, care dau avize consultative. Dacă un ministru primește aviz negativ, premierul desemnat poate să îl înlocuiască sau să meargă mai departe cu aceeași propunere.

În plenul reunit, premierul desemnat prezintă programul și lista Guvernului, urmează dezbateri, apoi votul secret cu bile. Pentru ca noul Cabinet să treacă, este nevoie de 233 de voturi. Dacă următorul cabinet primește votul de încredere, Parlamentul trimite hotărârea către președinte, iar miniștrii depun jurământul la Cotroceni. Din acel moment, noul Guvern își începe mandatul cu puteri depline.

Alegeri anticipate, posibile doar în anumite condiții

Respingerea Guvernului Veștea nu înseamnă automat alegeri anticipate. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Înainte de dizolvare, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.

De data aceasta, nu este luată în discuție această opțiune, deoarece Eugen Tomac, desemnat anterior premier, și-a depus mandatul înainte de votul de învestitură. Singura respingere prin vot este cea a Cabinetului Veștea. Chiar dacă s-ar ajunge la condițiile constituționale pentru dizolvare, alegerile anticipate nu sunt obligatorii – Constituția spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul, nu că este obligat. Dizolvarea nu poate avea loc în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Reacții politice și perspective

Înaintea votului, Sorin Grindeanu a transmis că PSD este dispus să își asume guvernarea dacă președintele va chema partidul la discuții, dar a spus că social-democrații nu vor vota un guvern minoritar format în jurul PNL. Pozițiile celorlalte partide devin decisive, pentru că fără o înțelegere politică mai largă noul premier desemnat nu poate trece de Parlament.

Practic, după respingerea Guvernului Veștea, România intră într-o nouă etapă a crizei politice. Procedura constituțională este clară: Cotroceniul trebuie să desemneze un nou premier, candidatul trebuie să vină cu programul și lista miniștrilor, iar Parlamentul trebuie să voteze. Un guvern cu puteri depline apare abia după depunerea jurământului.