România are al doilea cel mai vechi parc auto din UE, cu o vârstă medie de 16,5 ani
Un raport 2Celsius arată că mașinile vechi poluează și cresc riscul de accidente, iar pentru fiecare mașină nouă cumpărată intră în țară trei second-hand.
România are al doilea cel mai învechit parc auto din Uniunea Europeană, cu o vârstă medie de 16,5 ani, potrivit unui raport 2Celsius. Problema nu este doar că românii cumpără mașini second-hand, ci că multe dintre ele sunt vechi, poluante și rămân mult timp în circulație. Aceasta înseamnă aer mai prost, zgomot, risc mai mare în trafic și costuri sociale care nu se văd direct la prețul mic al unei mașini rulate.
De ce românii cumpără mașini vechi
Reacția obișnuită este simplă: oamenii cumpără ce își permit. În România, mai ales în mediul rural, periurban și în orașele mici, mașina este greu de înlocuit. Transportul public este slab, trenurile nu sunt mereu o alternativă reală, iar pentru cumpărături, navetă, drumuri lungi sau urgențe, o gospodărie are nevoie de cel puțin o mașină. Raportul 2Celsius arată că raportul dintre mașinile second-hand importate și cele noi achiziționate este de 3 la 1. Cu alte cuvinte, pentru fiecare mașină nouă cumpărată, intră în țară aproximativ trei mașini rulate.
Creșterea parcului auto și îmbătrânirea acestuia
Parcul auto românesc a crescut puternic în ultimii ani: de la 7,27 milioane de autoturisme în 2020 la 8,44 milioane în 2024, o creștere de aproximativ 16% în patru ani. Problema este că această creștere nu vine doar din mașini noi, mai sigure și mai curate, ci și dintr-un număr mare de vehicule vechi care continuă să circule. Raportul arată că mașinile de 10-20 de ani rămân „coloana vertebrală” a parcului auto românesc, iar numărul mașinilor de peste 20 de ani aproape s-a dublat în patru ani.
Siguranța rutieră și vechimea mașinilor
Nu orice mașină veche este automat periculoasă. O mașină întreținută corect poate fi mai sigură decât una mai nouă, dar neglijată. Totuși, la nivel de parc auto, vechimea contează enorm. Mașinile mai vechi au, de regulă, sisteme de frânare mai slabe, mai puțini senzori, mai puține sisteme de asistență și o protecție mai slabă în caz de accident. Multe nu au frânare automată de urgență, asistență la menținerea benzii, monitorizare pentru unghi mort sau sisteme moderne de protecție pentru pietoni. În orașe, unde traficul este aglomerat și apar constant situații-limită, aceste tehnologii nu sunt mofturi. Pot face diferența dintre o sperietură și un accident.
Raportul 2Celsius amintește că verificările RAR și ITP urmăresc elemente precum frânele, direcția, suspensia, luminile, anvelopele și emisiile. Dar simplul fapt că o mașină trece ITP-ul nu înseamnă că oferă nivelul de siguranță al unui model modern. În România, ITP-ul este valabil trei ani pentru un autovehicul nou, doi ani pentru o mașină mai nouă de 12 ani și un an pentru un autovehicul mai vechi de 12 ani. Taxiurile, mașinile folosite pentru Uber/Bolt și autobuzele trebuie verificate la șase luni. Este o logică bună: cu cât mașina este mai veche sau mai intens folosită, cu atât trebuie verificată mai des. Dar un parc auto foarte vechi pune presiune pe tot sistemul.
Poluarea generată de mașinile vechi
A doua problemă majoră este poluarea. Raportul explică faptul că mașinile cu motoare termice emit gaze cu efect de seră, dar și poluanți direcți precum NOx, hidrocarburi și particule. La acestea se adaugă particulele provenite de la frâne și anvelope, care apar inclusiv la mașinile electrice, dar devin o problemă mai mare când traficul este intens și parcul auto crește. Mașinile diesel vechi sunt una dintre cele mai sensibile categorii, mai ales în orașe. Pot avea emisii reale mult mai mari decât cifrele din acte, mai ales dacă sistemele antipoluare sunt uzate, eliminate sau manipulate. Raportul amintește și lecția Dieselgate, scandalul în care mașini diesel au emis în condiții reale mult mai mult decât în testele oficiale.
Poluarea nu se vede mereu imediat, dar se simte: aer greu în intersecții, miros de noxe, fum la accelerare, zgomot constant, vibrații și disconfort. În orașe, problema nu este doar CO2, ci calitatea vieții. Mașinile vechi nu doar consumă mai mult și poluează mai mult, ci fac spațiul urban mai agresiv: mai zgomotos, mai murdar și mai obositor.
Tranziția către mașini electrice
Raportul 2Celsius arată că benzina și motorina rămân dominante în România, reprezentând peste 85% din totalul parcului auto. Electricele au crescut procentual spectaculos între 2020 și 2024, dar rămân foarte puține în total: aproape 50.000 de autoturisme electrice în 2024, într-un parc de peste 8 milioane de autoturisme. Asta înseamnă că tranziția există, dar este încă foarte lentă.
