Chisăliță (AEI): Navele care aduc motorină din Rusia, potențiale ținte; pasivitatea autorităților amplifică riscurile

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, atrage atenția asupra pericolului reprezentat de navele care transportă motorină din Rusia, afirmând că orice navă suspectată că participă la alimentarea mașinii de război ruse poate deveni o țintă. Într-un document transmis de AEI, Chisăliță subliniază că proximitatea rutelor maritime și a infrastructurii petroliere românești amplifică pericolul.

Pasivitatea autorităților, o formă de complicitate

Chisăliță critică pasivitatea autorităților române, considerând că tolerarea zonelor gri, lipsa transparenței și controalele insuficiente nu fac decât să crească riscurile economice și de securitate pentru România. „Într-un context de război, indiferența privind motorina care ajunge în România nu este neutralitate. Este o formă de complicitate prin inacțiune”, a declarat acesta.

El consideră că mai importantă decât ancheta privind explozia dronei de la Constanța este ancheta produselor petroliere rusești care ajung mascat în România, precum și a schimburilor de petrol de la navă la navă care se produc în apele teritoriale românești sau în imediata apropiere a acestora. „Aceste operațiuni sunt vânate de dronele ucrainiene, iar dacă ele se întâmplă în apropierea României, înseamnă că România este în pericol pentru că tolerează să se întâmple acest lucru”, a explicat Chisăliță.

Riscuri economice majore în cazul unui incident

Potrivit AEI, dacă drona de la Constanța ar fi declanșat un incendiu major la Oil Terminal, rezultatul ar fi fost o perioadă de câteva luni cu prețuri mai mari, importuri reorganizate și utilizarea stocurilor strategice. Pe baza dimensiunii infrastructurii afectate, capacitatea de import maritim s-ar fi redus cu 30-50% pe termen scurt, iar prețul motorinei ar fi crescut cu aproximativ 5-15%.

Schimbări geopolitice în piața globală a petrolului

Chisăliță subliniază că piața globală a petrolului a devenit un câmp de confruntare geopolitică și armată. „Din Kazahstan până în România, lanțul petrolului ilustrează cum geopolitica și economia se împletesc într-un sistem complex, unde fiecare perturbare are efecte regionale”, a explicat acesta.

Datele globale arată o schimbare profundă a fluxurilor petroliere: înainte de războiul din Ucraina, Uniunea Europeană era unul dintre principalii importatori de petrol rusesc, iar astăzi cea mai mare parte a exporturilor Rusiei merge către Asia. „Această reconfigurare nu a eliminat dependențele energetice, ci le-a redistribuit. Conductele, terminalele și rafinăriile rămân puncte strategice într-o economie globală în care energia continuă să fie una dintre principalele monede geopolitice”, a concluzionat președintele AEI.