IMM-urile trec de la creștere la supraviețuire, băncile observă prudență și oportunități de investiții
Companiile mici și mijlocii prioritizează lichiditatea și consolidarea, în timp ce băncile văd o maturizare a managementului financiar și oportunități de creștere prin garanții și capital de risc.

Companiile mici și mijlocii din România trec de la o strategie de creștere la una de supraviețuire, concentrându-se pe protejarea lichidității și consolidarea afacerilor, în timp ce băncile observă o maturizare a managementului financiar și oportunități de investiții, potrivit declarațiilor făcute în cadrul ZF Bankers Summit 2025.
Creditarea încetinește, dar nu se oprește
Ritmul de creștere a creditării încetinește, iar companiile sunt mult mai selective în privința finanțărilor, orientându-se în principal către capital de lucru și proiecte de consolidare, nu către planuri agresive de expansiune. Contractarea creditului comercial pune presiune pe cash-flow-ul companiilor, determinând tot mai multe firme să se uite către finanțarea bancară.
Management financiar mai disciplinat
Băncile observă o maturizare a mediului de afaceri, multe companii având astăzi un management financiar mai disciplinat. „Cel mai important lucru, dacă facem comparația cu situația de acum zece ani, este că mentalitatea clienților s-a schimbat foarte mult. Dacă atunci discuția era despre alegerea dintre bancă și fintech, astăzi întrebarea este: «Care este soluția care îmi rezolvă cel mai bine nevoia?»”, a declarat Felix Daniliuc, director executiv IMM la BRD.
Riscul valutar devine prioritate pentru CFO
Leul a depășit în 2026 pragul psihologic de 5 lei pentru un euro, iar acoperirea riscului valutar devine un subiect care nu mai este doar în responsabilitatea trezorierului, ci ajunge tot mai des pe agenda directorului financiar (CFO), deoarece poate influența semnificativ profitabilitatea unei companii. Ebury, cel mai mare fintech specializat în servicii de plăți și schimburi valutare pentru companii din România, rulează volume de ordinul miliardelor de euro, iar circa 80% din volumele de schimb valutar procesate sunt asociate tranzacțiilor internaționale.
Degradare lentă a sănătății companiilor
„Vedem un trend de degradare mai degrabă lent decât rapid a sănătății per total a acestor companii”, a spus Felix Daniliuc. Numărul de proceduri de insolvență nu este alarmant, dar se observă o creștere vertiginoasă în ceea ce privește companiile mari, cu afaceri peste 1 milion de euro sau peste 4 milioane de euro, efectul fiind vizibil mai ales în T1 al acestui an.
Amânarea investițiilor și conservarea businessului
Pe segmentul companiilor cu afaceri sub 5 milioane de euro se observă o tendință de amânare a investițiilor și de conservare a nivelului actual de business. „Companiile preferă să amâne investițiile, iar accentul cade pe menținerea relațiilor cu clienții mari și pe optimizarea fluxurilor de numerar”, a explicat Andrei Cionca, CEO și co-fondator al Impetum Group. În ceea ce privește programul IMM Invest, lucrurile arată bine atât din punct de vedere al volumelor, cât și al numărului de finanțări acordate, iar rata de default este foarte redusă.
Oportunități de creștere prin capital de risc și garanții
Oportunitățile de creștere există în continuare, însă dezvoltarea IMM-urilor depinde tot mai mult de accesul la garanții, instrumente financiare moderne, educație financiară și capital de risc. „Este mult mai mult loc pentru tranzacții mai mici și mai numeroase decât pentru puține tranzacții foarte mari, atunci când vorbim despre equity. Acest lucru ar ajuta inclusiv băncile, din perspectiva balance sheet-urilor, pentru că aici este și cea mai mare expunere numerică a lor. Aici este, de fapt, zona cu adevărat mare de potențial a economiei românești”, a adăugat Cionca.
Investițiile private, încă sub media UE
Acum doi ani, indicatorul investițiilor private raportate la PIB în România era de trei ori mai mic decât media Europei Centrale și de Est, iar aceasta din urmă era de cinci ori mai mică decât media UE. Practic, indicatorul României era de 15 ori mai mic decât media Uniunii Europene. În ultimii doi ani, România a reușit să ridice acest indicator la nivelul Europei Centrale și de Est, dar rămâne de cinci ori sub media UE, potrivit lui Florin Ilie, deputy CEO și head of business banking la ING.