Kazahstanul, presat de Occident să crească livrările de petrol, dar infrastructura și atacurile cu drone din Marea Neagră creează probleme
Ministrul energiei kazah spune că partenerii cer mai mult petrol, în contextul restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, dar există constrângeri de infrastructură și riscuri de securitate în Marea Neagră.
Kazahstanul se confruntă cu presiuni din partea partenerilor occidentali pentru a crește livrările de petrol, în ciuda limitelor impuse de acordul OPEC+. Ministrul energiei, Erlan Akkenjenov, a declarat miercuri că lumea are nevoie de petrolul kazah, iar țara este un furnizor de încredere, mai ales în contextul restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, există constrângeri de infrastructură și riscuri de securitate care complică situația.
Cere maximum posibil
„Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului, iar noi suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să mărim livrările”, le-a spus Akkenjenov jurnaliștilor, potrivit Reuters. El a adăugat: „Cer maximum posibil. Desigur, avem constrângeri de infrastructură în limitele actuale ale nivelurilor de producție ale Kazahstanului”. Pentru a stimula producția, Kazahstanul a amânat lucrările de întreținere de la zăcământul petrolier Kashagan până în 2027.
Producția și exporturile
Ținta de producție de țiței a Kazahstanului pentru anul 2026 este stabilită la aproximativ 1,97 milioane de barili pe zi (bpd), iar exporturile totale pentru acest an sunt proiectate oficial la 76 de milioane de tone. În 2025, Kazahstanul a exportat aproximativ 76 de milioane de tone de țiței și produse petroliere, Uniunea Europeană fiind principala destinație (55,8 milioane de tone). Astfel, Kazahstanul a devenit al doilea cel mai mare furnizor de țiței al UE, reprezentând aproximativ 12% din totalul importurilor, după Statele Unite.
Conducta CPC, vitală pentru transport
Aproximativ 63 de milioane de tone de țiței kazah au fost transportate în 2025 prin sistemul de conducte Tengiz-Novorossiysk, operat de Consorțiul Conductei Caspice (CPC). Conducta de 1.500 km leagă zăcămintele kazahe din zona caspică de portul rusesc Novorossiysk, de unde petrolul este îmbarcat pe petroliere. Prin această conductă trece circa 2% din tot petrolul mondial, iar ea este importantă și pentru România, deoarece de aici provine țițeiul kazah pentru rafinăriile românești.
Atacurile cu drone, o amenințare constantă
Portul Novorossiysk a fost frecvent ținta atacurilor cu drone ucrainene, care au afectat infrastructura de încărcare a țițeiului, atât terminalele plutitoare ale CPC, cât și terminalul terestru de la Sheskharis. La începutul anului, Kazahstanul a cerut Statelor Unite și Europei să contribuie la securizarea transportului de petrol în Marea Neagră, după o serie de atacuri cu drone asupra petrolierelor care se îndreptau spre terminalul CPC. Printre navele vizate s-a numărat și un petrolier închiriat de Chevron. Ministerul kazah al Afacerilor Externe a solicitat partenerilor occidentali să „coopereze strâns pentru a dezvolta măsuri comune pentru a preveni incidente similare”. Departamentul de Stat al SUA a cerut Ucrainei să nu lovească interesele americane în regiune, deoarece companii precum Chevron și ExxonMobil sunt acționari la CPC.
Rute alternative
Volume mai mici de țiței kazah ocolesc Rusia prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care ajunge în sud-estul Turciei, pe coasta mediteraneeană. Kazahstanul a anunțat că este pregătit să crească volumul transportat prin BTC de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane de tone pe an și chiar mai mult.
