Energie

Premier Energy are o creanță de 103 mil. euro de la statul român din schema de sprijin pentru energie; estimează recuperarea integrală în 2026

Premier Energy, cel mai bun performer din indicele BET în 2026, are o creanță de 103 milioane de euro față de statul român din schema de plafonare a prețurilor la energie. Compania a încasat doar 3 milioane de euro până acum și estimează recuperarea integrală în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026.

Grafic cu evoluția acțiunilor Premier Energy la Bursa de Valori București
Foto: ZF

Premier Energy (PE), cel mai bun performer din indicele BET în 2026, cu o dublare a prețului acțiunii și o capitalizare de circa 7 miliarde de lei, are o creanță de 103 milioane de euro față de statul român, provenită din schema de sprijin pentru energie. Până la data conferinței de rezultate din 2 mai, compania a încasat doar 3 milioane de euro din această sumă.

Originea creanței

Creanța provine din mecanismul prin care furnizorii de energie au livrat clienților finali electricitate și gaze la prețuri plafonate, urmând să recupereze diferența față de costul real de achiziție de la stat. Schema a fost introdusă în contextul crizei energetice din 2021-2022 și prelungită ulterior, generând în cazul Premier Energy o acumulare treptată a sumelor de primit, pe măsură ce prețurile de pe piața angro au rămas ridicate față de tarifele reglementate.

Estimări de recuperare

CFO Peter Stohr a confirmat că suma era intactă la finele lunii martie, la 103 milioane de euro, și că de atunci compania a primit doar 3 milioane de euro. „Sperăm să fie plătit în trimestrul trei și cel târziu în trimestrul patru din 2026”, a declarat Stohr.

Impactul asupra datoriei nete

La 31 martie 2026, datoria netă consolidată a Premier Energy era de 260 milioane de euro, reflectând achiziția parcului eolian de 158 MW din Ungaria și investițiile în curs. Stohr a explicat că, presupunând rambursarea integrală a creanței, datoria netă ar scădea la 157 milioane de euro. Adăugând vânzarea gazului din depozit (circa 25 milioane euro), datoria netă ar coborî la 132 milioane euro, iar după excluderea datoriei pentru proiecte în dezvoltare, la circa 109 milioane euro.

Datoria netă ajustată pentru capitalul de lucru era, la finele trimestrului, de doar 33 milioane de euro, echivalentul unui multiplu de 0,2 ori față de EBITDA pro-forma al ultimelor 12 luni. Stohr a subliniat că bilanțul aparent tensionat este distorsionat de o creanță comercială certă față de stat.

Angajamente financiare și investiții

Compania are angajamente financiare importante, inclusiv un împrumut verde de până la 100 milioane de euro de la banca cehă ČSOB pentru o baterie de 200 MW/400 MWh lângă Iași și achiziția Distribuție Energie Oltenia, evaluată la circa 750 milioane de euro, finanțată integral prin datorie. Stohr a confirmat că nu se anticipează o majorare de capital pentru DEO, iar levierul post-tranzacție ar ajunge la aproximativ 2,5 ori pe baza ajustată.

În plus, peste 90 de milioane de euro sunt investite în proiecte de dezvoltare și rețele de distribuție care nu au generat încă venituri sau nu sunt reflectate în baza de active reglementată (RAB).