Turcia investește 30 de miliarde de dolari într-un coridor de energie verde care concurează proiectul României de cablu submarin în Marea Neagră
Ministrul turc al Energiei a anunțat un proiect de coridor de energie verde între Turcia, Azerbaidjan, Georgia și Bulgaria, care amenință planurile României de a instala un cablu submarin similar.

În cadrul celei de-a 31-a ediții a Săptămânii Energiei de la Baku, Turcia a anunțat un proiect masiv de coridor de energie verde către Europa, cu o investiție de 30 de miliarde de dolari. Proiectul, coordonat de Ankara, implică Azerbaidjan, Georgia și Bulgaria și vizează transportul de electricitate verde către Europa, concurând direct cu planurile României de a instala un cablu submarin în Marea Neagră.
Detalii despre proiectul turcesc
Ministrul Energiei și Resurselor Naturale al Turciei, Alparslan Bayraktar, a declarat că parteneriatul energetic strategic dintre Turcia și Azerbaidjan se extinde dincolo de petrol și gaze, spre energie verde. El a comparat noul proiect cu conducta TANAP, numindu-l „versiunea electrică a TANAP”. Investiția de 30 de miliarde de dolari va fi folosită pentru modernizarea rețelei de transport și distribuție a electricității în următorul deceniu, facilitând conectivitatea cu Georgia, Azerbaidjan și Bulgaria.
Concurența cu proiectul României
Proiectul turcesc concurează direct cu inițiativa României, Georgiei, Azerbaidjanului și Ungariei de a instala un cablu submarin de înaltă tensiune pe fundul Mării Negre. În februarie, la București, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere pentru acest proiect, a cărui valoare totală este de aproximativ 3,5 miliarde de euro, finanțat în mare parte din fonduri UE. Vice-ministrul Economiei al Georgiei, Inga Pkhaladze, a menționat că granturile ar putea acoperi între 30% și 75% din investiție.
Implicații strategice
Georgia și Azerbaidjan sunt implicate în ambele proiecte, ceea ce creează incertitudine privind angajamentul lor. Relațiile strânse dintre Baku și Ankara și potențialul de extindere a proiectului turcesc în Asia Centrală îl fac mai atractiv. Astfel, proiectul României riscă să fie marginalizat, având o finanțare semnificativ mai mică și depinzând de sprijinul european.