Analiză Forbes: Semnele prăbușirii regimului Putin – „Opțiunea Ceaușescu” și trădarea Chinei

Izolarea Crimeei și atacurile neîncetate cu drone asupra Rusiei au ajutat armata ucraineană să preia inițiativa pe câmpul de luptă, însă imaginea de ansamblu contează la fel de mult ca realitatea de pe teren, se arată într-o analiză publicată în revista Forbes. Când un dezastru iese atât de mult în evidență încât nici Putin, nici publicul din Rusia nu îl pot ignora, întreaga perspectivă asupra războiului se schimbă, aventura barbară din Ucraina arătând tot mai mult ca o catastrofă. Când nici propaganda nu mai poate masca adevărul, sfârșitul regimului despotic de la Kremlin începe să se întrevadă.

Revolte în rândul soldaților ruși

Un blogger militar rus și veteran al războiului din Ucraina, Aleksandr Lunin, a publicat recent un videoclip în care a avertizat autoritățile că soldații ruși se vor răzvrăti și a cerut să participe la o întâlnire televizată cu Putin. Lunin a spus că vrea să dezvăluie „întregul adevăr” despre situația din Rusia și mai ales despre abuzurile comise de comandanții din armata rusă. La scurt timp, mai mulți soldați ruși au postat și ei un videoclip în care amenință că vor întoarce armele împotriva ofițerilor pe care i-au acuzat de tortură. Între timp, Lunin a fost arestat. Incidentul aduce aminte de revolta surprinzătoare declanșată de Evgheni Prigojin, fondatorul Grupului Wagner.

Atacuri ucrainene și nemulțumiri interne

Noi videoclipuri cu bombardamentele ucrainene asupra țintelor militare, instalațiilor electrice și transporturilor și rezervoarelor de combustibil atât din apropiere de Moscova, cât și din zone îndepărtate ale Rusiei apar aproape zilnic pe internet. În alte videoclipuri, rușii sunt luați cu forța în armată, în timp ce rudele lor încearcă să oprească vehiculele celor ce îi răpesc de pe stradă. Întrebarea pe care o au mereu oamenii este de ce nu merg pe linia frontului tocmai forțele de ordine care iau parte la aceste operațiuni desfășurate în orașele rusești.

Paralela istorică și presiunea asupra elitelor

Rusia secolului trecut s-a confruntat și cu prăbușirea imperiului și cu o schimbare de regim în urma unor campanii militare dezastruoase în afara granițelor: Primul Război Mondial, respectiv invazia Afganistanului. Pe măsură ce presiunea crește asupra lui Putin, elitele din jurul său sunt preocupate de propria lor soartă și se tem tot mai mult de reacția unor persoane precum Aleksandr Lunin. Populația rusă nu poate decât să ajungă la concluzia că Putin este de vină pentru această situație sau că elitele din jurul său îl izolează atât de mult de realitatea de pe teren încât el nu realizează gravitatea situației și, ca atare, nu o poate rectifica. La început, poporul va da vina pe elita rusă. De aceea, ea se va răzvrăti înainte să o facă armata – de teamă.

Forțele de securitate și riscul unui război civil

Putin are la dispoziție mai multe forțe de apărare asemănătoare gărzilor pretoriene. El are propriile sale gărzi de corp, inclusiv o serie de miliții de securitate precum FSB, trupele ministerului de interne și garda națională Rosgvardia, care are în componență 300.000 de oameni. Putin le-a folosit una împotriva celeilalte de-a lungul anilor în încercarea de a menține un echilibru de putere. Dar fiecare dintre ele reprezintă o amenințare, trupele fiind în primul rând loiale persoanei aflate la conducerea lor. Izbucnirea unui „război civil” între aceste servicii este unul dintre scenariile posibile.

Scenariul „Ceaușescu” și moartea misterioasă a unui aliat

Dilema legată de felul în care Putin își va găsi sfârșitul depinde de rezultatul planificat. Pentru ca Putin să fie ucis repede, urmând a avea loc o luptă pentru putere, amenințarea trebuie neutralizată imediat, înainte ca loialiștii să poată reacționa. Acest scenariu elimină, însă, o opțiune crucială: punerea în scenă a unui proces de formă în care Putin este scos țap ispășitor pentru toate relele din timpul regimului său, absolvindu-i în acest fel pe toți ceilalți vinovați. Astfel, sistemul vechi și elitele actuale rămân pe loc, iar haosul produs este unul cât mai limitat. Aceasta ar fi „opțiunea Ceaușescu”: cei din conducerea armatei îl execută cât mai repede pe Putin, în timp ce membrii elitei rămân la putere sub un sistem care, cel puțin pe hârtie, este democratic.

Faptul că astfel de scenarii prezintă un real pericol este ilustrat chiar de recenta moarte misterioasă a lui Serghei Ivanov, un aliat și prieten vechi al lui Putin, pe data de 26 iunie la vârsta de 73 de ani. Ivanov se afla într-o poziție privilegiată în care putea îndrăzni, uneori, să critice situația în care se găsea Rusia. Kremlinul a anunțat moartea sa în mod succint fără să ofere vreo explicație. Ivanov avea relații foarte apropiate cu FSB. Genul acesta de incidente creează probleme pentru Putin. Pe măsură ce potențialii săi rivali sunt eliminați în mod sumar, alții se vor simți în pericol și vor acționa preventiv împotriva lui Putin.

Factori care ar putea declanșa sfârșitul

Odată ce paranoia începe să se răspândească în rândul celor din jurul președintelui rus, orice criză ar putea declanșa sfârșitul domniei lui Putin: crize alimentare, revolte secesioniste în provincii precum Tatarstan, Bașchiria sau Cecenia, recucerirea Crimeei de către Ucraina. Țara care ar putea influența cel mai mult acest deznodământ este China, care ar putea trăda Rusia în momentul oportun.