Elvețienii resping limitarea populației la 10 milioane până în 2050

Alegătorii elvețieni au respins o inițiativă controversată susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de dreapta radicală, care urmărea limitarea populației țării la maximum 10 milioane de locuitori până în anul 2050.

Potrivit proiecțiilor realizate după închiderea urnelor, aproximativ 55% dintre votanți s-au opus propunerii. Rezultatul preliminar a fost primit cu ușurare de mediul de afaceri și de reprezentanții guvernului, care avertizaseră anterior că măsura ar putea afecta grav economia Elveției și relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Inițiativa „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori!”

Inițiativa, intitulată „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori!”, a fost promovată de SVP, cel mai mare partid politic din țară. Formațiunea susține că imigrația ridicată exercită presiuni asupra pieței locuințelor, contribuie la creșterea chiriilor și accentuează probleme precum aglomerația din transportul public și traficul rutier.

În prezent, Elveția are aproximativ 9,1 milioane de locuitori, iar cetățenii străini reprezintă peste un sfert din populație. Dacă ar fi fost adoptată, inițiativa ar fi impus măsuri stricte pentru limitarea imigrației, astfel încât populația să nu depășească pragul de 10 milioane înainte de 2050.

Reacții pro și contra

„Există o limită care nu poate fi depășită”, a declarat Gilles Hirt, un pensionar care a votat în Berna. El a comparat situația țării cu o navă proiectată pentru un anumit număr de pasageri, argumentând că o creștere excesivă a populației ar putea pune presiune asupra infrastructurii și serviciilor publice.

Reprezentanții SVP au susținut că Elveția, având un teritoriu limitat, nu poate absorbi în mod nelimitat noi veniți. Deputata SVP Celine Amaudruz s-a declarat dezamăgită de rezultatele preliminare și a afirmat că imigrația continuă să reprezinte o provocare majoră pentru țară.

Înaintea referendumului, ministrul elvețian al Justiției, Beat Jans, avertizase că aprobarea inițiativei ar putea avea consecințe comparabile cu cele ale Brexitului pentru Regatul Unit, afectând relațiile economice și politice dintre Elveția și Uniunea Europeană.

Propunerea s-a confruntat cu o opoziție largă din partea guvernului, parlamentului și a numeroase organizații economice. Criticii au argumentat că limitarea strictă a imigrației ar putea afecta competitivitatea economiei elvețiene într-o lume tot mai interconectată.

„Într-o economie globalizată, este lipsit de sens să închizi granițele și să stabilești un număr fix de persoane care pot locui într-o țară”, a declarat profesoara Josefina Luque după ce și-a exprimat votul împotriva inițiativei.

Reforma serviciului civil, un alt subiect pe buletinele de vot

În aceeași zi, alegătorii elvețieni s-au pronunțat și asupra unei reforme adoptate de parlament care urmărește să facă serviciul civil mai puțin atractiv și mai dificil de accesat.

Măsura vine într-un context marcat de războiul din Ucraina și de creșterea tensiunilor geopolitice, care au determinat mai multe state europene să își consolideze capacitățile de apărare.

Referendumul a fost solicitat de partidele de stânga, care susțin că modificările propuse ar putea reprezenta un prim pas către eliminarea completă a alternativei civile la serviciul militar obligatoriu.

Primele estimări indică un sprijin de aproximativ 53% pentru reformă. Totuși, institutul gfs.bern a precizat că marja de eroare este de aproximativ trei puncte procentuale, ceea ce înseamnă că rezultatul final rămâne incert.

Elveția menține serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, în cadrul unui sistem de miliție. Cei care invocă motive de conștiință și refuză serviciul militar pot opta, din 1996, pentru efectuarea unui serviciu civil alternativ. De la simplificarea procedurilor de acces în 2009, numărul persoanelor care aleg această opțiune a crescut constant, evoluție pe care autoritățile o consideră îngrijorătoare.