Judecătorul explică de ce Viorel Pașca și familia nu au fost arestați preventiv în dosarul azilelor ilegale din Bihor

Judecătorul de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă în dosarul azilelor ilegale din Bihor, dispunând ca Viorel Pașca, familia sa și Delia Păcală să fie cercetați sub control judiciar. Motivarea instanței, publicată recent, explică raționamentul din spatele acestei decizii.

Condițiile analizate de instanță

Judecătorul a evaluat trei condiții esențiale pentru a decide asupra măsurii preventive: punerea în mișcare a acțiunii penale, existența suspiciunii rezonabile și pericolul social. Prima condiție a fost îndeplinită rapid, toți cei șase inculpați fiind deja puși sub acuzare.

În ceea ce privește a doua condiție, instanța a constatat că există „suspiciune rezonabilă” că inculpații au comis infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Probele adunate de DIICOT au fost considerate suficiente pentru a susține această suspiciune.

Rolul lui Viorel Pașca în dosar

Judecătorul a subliniat că Viorel Pașca a coordonat activitatea de la centrul Dumbrava, urmărind obținerea de beneficii patrimoniale din gestionarea veniturilor persoanelor vulnerabile. El era cel care contacta instituțiile pentru a prelua persoane fără locuință sau aparținători, aspect pe care l-a recunoscut în fața instanței.

Din dosar reies indicii că persoanele vulnerabile erau supuse unor reguli interne stricte: li se preluau bunurile personale, actele de identitate, telefoanele mobile, cardurile bancare și sumele de bani, iar contactul cu exteriorul era limitat. Judecătorul a apreciat că aceste măsuri de control susțin existența unui mecanism de control asupra beneficiarilor pe toată durata cazării.

Pericolul social și particularitățile cazului

Deși acuzațiile de trafic de persoane și grup infracțional organizat sunt considerate grave, iar numărul mare de victime și perioada îndelungată a activității ar putea genera un pericol pentru ordinea publică, judecătorul a identificat un context particular care diferențiază acest caz de tipologia clasică a traficului de persoane.

Potrivit motivării, o parte semnificativă dintre persoanele ajunse în locațiile administrate de inculpați nu au fost recrutate direct de aceștia, ci au fost direcționate de instituții publice. Acest aspect a fost considerat relevant pentru a diminua percepția de pericol social, permițând ca inculpații să fie cercetați sub control judiciar, nu în arest preventiv.