SUA au impus peste 1.000 de sancțiuni Iranului în 18 luni, dar adversarii dezvoltă metode de eludare

Statele Unite au impus peste 1.000 de noi sancțiuni împotriva Iranului în ultimele 18 luni, ca parte a unei strategii mai ample de presiune economică. Cu toate acestea, Iranul, Rusia și Coreea de Nord au devenit tot mai abile în evitarea acestor măsuri, ceea ce evidențiază o realitate incomodă pentru Washington: sancțiunile economice nu reușesc întotdeauna să schimbe comportamentul regimurilor ostile, care dezvoltă constant noi metode de ocolire a restricțiilor, potrivit The Wall Street Journal.

Acord recent între SUA și Iran

Un acord semnat între Casa Albă și Iran prevede o relaxare a presiunii economice în schimbul garantării libertății de navigație maritimă. Documentul include și posibilitatea ridicării permanente a sancțiunilor dacă Teheranul acceptă măsuri precum dezmembrarea programului său nuclear. Deși autoritățile iraniene sunt interesate de o reducere a sancțiunilor, care au afectat grav economia și au alimentat nemulțumirea populației, regimul a găsit modalități de a continua să genereze venituri de miliarde de dolari, în principal prin exporturile de petrol către China.

Impactul sancțiunilor și metodele de eludare

Capacitatea Iranului de a rezista a diminuat influența Washingtonului în negocieri. Administrația Trump a recurs inclusiv la măsuri de blocare fizică a unor porturi iraniene pentru a limita exporturile de petrol, care au adus Iranului aproximativ 43 de miliarde de dolari în 2024 și au contribuit la readucerea Teheranului la masa negocierilor. Analiștii consideră că, deși SUA și-ar putea atinge obiectivele diplomatice, Iranul păstrează încă pârghii importante, inclusiv controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global.

Experiența Iranului nu este singulară. În ultimii ani, Washingtonul a apelat la sancțiuni mai mult decât oricând. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, numărul noilor sancțiuni impuse anual a crescut de la aproximativ 880 în 2017 la peste 3.000 în 2024. În mod obișnuit, aceste măsuri urmăresc izolarea țintelor de sistemul financiar american, transformându-le în paria economici și descurajând companiile internaționale să mențină relații comerciale cu acestea.

Rezistența altor state vizate

Coreea de Nord continuă dezvoltarea programului său nuclear și dispune de resurse financiare semnificative. Economia Rusiei a fost afectată de războiul din Ucraina, însă Kremlinul și-a continuat campania militară. În Venezuela, Nicolás Maduro a rezistat sancțiunilor timp de un deceniu înainte de a fi înlăturat de la putere. În Myanmar, junta militară rămâne la conducere, iar în Cuba guvernul continuă să reziste în pofida presiunilor economice externe. În multe dintre aceste cazuri, cetățenii obișnuiți au suportat cea mai mare parte a costurilor, în timp ce elitele politice au reușit să își mențină pozițiile.

Reevaluarea sistemului de sancțiuni

Administrația Trump recunoaște că actualul sistem de sancțiuni necesită o reevaluare. Anul trecut, ritmul general al introducerii de noi sancțiuni a încetinit, chiar dacă presiunile asupra Iranului au fost intensificate. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că cele mai eficiente sancțiuni sunt cele precise, agresive și limitate în timp. „Revizuim măsurile învechite și depășite. Sancțiunile nu ar trebui să rămână în vigoare atât de mult încât efectele urmărite să genereze consecințe nedorite”, a afirmat acesta într-un discurs susținut în luna mai.

Mecanisme complexe de evitare

Iranul, Rusia și Coreea de Nord au dezvoltat mecanisme complexe pentru a evita blocadele financiare. Potrivit autorităților americane, acestea utilizează rețele de companii-paravan și intermediari din China, Emiratele Arabe Unite și Turcia pentru a continua exporturile și importurile esențiale. În 2024, SUA l-au sancționat pe omul de afaceri iranian Ramin Jalalian, acuzat că a creat firme de fațadă în Hong Kong și Emiratele Arabe Unite prin care au fost transferate aproximativ 30 de milioane de dolari, inclusiv fonduri provenite din vânzări de petrol supuse sancțiunilor.

Coreea de Nord recurge tot mai des la furtul de criptomonede pentru finanțarea regimului și utilizează rețele internaționale de spălare a banilor. Compania de analiză blockchain Chainalysis estimează că Phenianul a obținut peste 6 miliarde de dolari în ultimii ani prin atacuri cibernetice asupra platformelor de criptomonede. În paralel, sistemul financiar chinez și moneda națională, yuanul, au devenit instrumente importante pentru evitarea sancțiunilor. China este principalul cumpărător al petrolului iranian.