UE discută prelungirea protecției pentru 4 milioane de refugiați ucraineni, în contextul unor posibile înăspriri

Miniștrii de interne ai statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc pe 4 iunie pentru a discuta prelungirea pentru a șasea oară a protecției temporare acordate celor peste 4 milioane de refugiați ucraineni aflați în blocul comunitar. Dezbaterea este însoțită de întrebări privind viitorul acestui statut, inclusiv posibila înăsprire a condițiilor de eligibilitate și identificarea unor soluții pe termen lung pentru persoanele strămutate de războiul din Ucraina.

Protecția temporară, reînnoită anual, creează incertitudine

Măsurile de protecție temporară, care trebuie reînnoite anual, îi lasă pe refugiații ucraineni fără certitudini juridice pe termen lung. Cu toate acestea, mulți cetățeni ucraineni și-au construit deja o nouă viață în țările gazdă, ceea ce crește riscul ca pierderea a aproximativ 10% din populația Ucrainei să devină permanentă.

„Fără recuperarea capitalului nostru uman, va fi dificil să atingem obiectivul integrării Ucrainei în Uniunea Europeană”, a declarat Oksana Diakun, adjuncta șefului misiunii Ucrainei pe lângă UE, în cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles de Forumul Societății Civile al Parteneriatului Estic.

Obiectivul UE: crearea condițiilor pentru întoarcerea refugiaților

„Obiectivul UE este să creeze condițiile necesare pentru ca populația să se întoarcă în Ucraina și să contribuie la reconstrucția, stabilitatea și viitoarea Ucraină europeană”, a declarat Marta Wytrykowska, reprezentantă a Serviciului European de Acțiune Externă, în cadrul aceluiași eveniment.

Cu toate acestea, nu este clar dacă refugiații ucraineni își doresc neapărat să revină acasă. Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie de Center for Economic Strategy, mai puțin de jumătate dintre aceștia (43%) intenționează să se întoarcă în Ucraina.

Posibile înăspriri ale condițiilor de protecție

Mai multe state europene intenționează să înăsprească regulile privind protecția temporară, iar aceste modificări sunt discutate și la nivelul Uniunii Europene. Printre restricțiile analizate se numără:

• Diferențierea regiunilor Ucrainei în funcție de gradul de pericol, astfel încât doar persoanele provenite din anumite zone să mai beneficieze de protecție.
• Excluderea bărbaților de vârstă militară, idee susținută, potrivit informațiilor apărute în presă, de Polonia, țara care găzduiește al doilea cel mai mare număr de refugiați ucraineni.

Un înalt oficial al UE a declarat, înaintea reuniunii miniștrilor din 4 iunie, că viitorul statut juridic al persoanelor strămutate din Ucraina va fi discutat în cadrul unui prânz de lucru, însă „nu ne așteptăm să fie luate decizii”.

Critici privind incertitudinea și apeluri pentru soluții pe termen lung

Faptul că refugiații ucraineni sunt obligați să aștepte anual o nouă decizie a determinat comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, să critice actualul sistem. „Sunt necesare soluții pe termen lung care să le permită ucrainenilor să își planifice viitorul. Milioane de oameni trăiesc în incertitudine, ceea ce agravează traumele existente”, a afirmat acesta.

Necesitatea unei perspective pe termen lung a fost susținută și în cadrul evenimentului organizat la Bruxelles. Marcin Walecki, reprezentant al European Endowment for Democracy, a subliniat că numărul burselor oferite cetățenilor ucraineni pentru studii la universități de prestigiu și competențele dobândite de aceștia pe piața muncii din Europa ar putea reprezenta, pe termen lung, un „câștig de creiere” pentru Ucraina.

„Am putea spune că ucrainenii au ajuns deja în Uniunea Europeană. Ei doar așteaptă ca Ucraina să li se alăture în cele din urmă”, a concluzionat acesta.