Yuval Noah Harari: Algoritmii rețelelor sociale exploatează frica și ura pentru a controla atenția

Istoricul israelian Yuval Noah Harari, autor al bestsellerurilor „Sapiens” și „Homo Deus”, avertizează că rețelele sociale au alterat fundamental modul în care informația circulă și se construiește încrederea în societatea contemporană. Potrivit acestuia, algoritmii platformelor digitale sunt optimizați pentru a capta și menține atenția utilizatorilor prin apelul la cele mai puternice resorturi emoționale: frica, furia și ura.

Încrederea s-a mutat de la oameni la algoritmi

În cadrul podcastului „The Ezra Klein Show”, Harari a discutat alături de jurnalistul Ezra Klein despre impactul tehnologiilor digitale asupra narativelor publice. Ambii au concluzionat că lumea traversează o criză profundă a liberalismului, iar rețelele sociale și algoritmii media joacă un rol catalizator.

Harari a subliniat că o mare parte a populației globale și-a pierdut încrederea în instituțiile tradiționale – guverne, mass-media, comunitatea științifică și universități – alegând să își pună încrederea în algoritmii care le configurează fluxul zilnic de știri. „Nu este vorba despre faptul că încrederea a dispărut complet din mintea oamenilor sau din lume. Ea s-a mutat de la oameni către algoritmi”, a punctat istoricul.

Experiment psihologic la scară planetară

Harari a atras atenția asupra modului de operare al marilor platforme de socializare, precum Facebook, X (fostul Twitter) și TikTok. În ultimele decenii, obiectivul principal al acestor giganți tehnologici nu a fost informarea corectă sau căutarea adevărului, ci maximizarea timpului petrecut de utilizatori pe platforme (engagement).

Istoricul explică faptul că rețelele sociale au derulat un experiment psihologic la scară planetară, pe miliarde de subiecți umani, pentru a identifica ce tip de stimuli determină publicul să rămână conectat cât mai mult timp și să interacționeze agresiv cu conținutul. Rezultatele au arătat că cele mai eficiente instrumente pentru reținerea atenției sunt frica, ura, lăcomia și indignarea.

Din acest motiv, spațiul informațional este inundat deliberat de conținut care provoacă reacții emoționale extreme. Consecința directă este crearea unui mediu toxic, caracterizat de o tensiune psihologică și o anxietate continuă. Harari avertizează că, deși un anumit nivel de stimulare emoțională poate fi util, organismul uman nu este programat biologic să reziste într-o stare de alertă permanentă, ceea ce duce inevitabil la epuizare și colaps. „Mi se pare că întreaga lume se află în acest moment într-o stare de hiperexcitare”, a concluzionat istoricul.

UE pregătește o aplicație pentru verificarea vârstei

Pe fundalul acestor avertismente, în mai multe state membre ale Uniunii Europene se intensifică dezbaterile privind introducerea unei interdicții generale de utilizare a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani. Argumentul principal este că minorii își pierd capacitatea de concentrare, somnul și echilibrul emoțional. Principalul obstacol rămâne identificarea unui mecanism tehnic eficient pentru verificarea vârstei utilizatorilor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat recent că o nouă aplicație europeană dedicată verificării securizate a vârstei este gata din punct de vedere tehnic și va fi implementată în curând. Oficialul de la Bruxelles a transmis un mesaj ferm companiilor tehnologice, subliniind că platformele „nu mai au nicio scuză” pentru a nu asigura o protecție reală și eficientă a copiilor în mediul online.