Cum recunoști o căpușă, cum o scoți și când e necesar să mergi la medic

O simplă plimbare prin parc, o drumeție prin pădure sau chiar câteva ore petrecute într-o grădină pot fi suficiente pentru a intra în contact cu o căpușă. Deși sunt foarte mici și, de multe ori, trec neobservate, aceste arahnide pot transmite o serie de boli infecțioase, cea mai cunoscută fiind boala Lyme.

Din fericire, nu orice căpușă este infectată și nu orice mușcătură duce la îmbolnăvire. Cu toate acestea, este important să știi cum recunoști o căpușă, cum trebuie îndepărtată și în ce situații este necesar să mergi la medic.

Cum arată o căpușă?

Deși sunt adesea confundate cu insectele, căpușele fac parte din clasa arahnidelor, aceeași din care fac parte și păianjenii. În Europa, cea mai frecvent întâlnită specie este Ixodes ricinus, cunoscută și ca „căpușa de pădure”. Căpușele nu sar și nu zboară, ci așteaptă pe firele de iarbă, tufișuri sau vegetație joasă până când un animal sau un om trece prin apropiere, moment în care se agață de haine sau de piele.

Dimensiunea unei căpușe variază în funcție de stadiul de dezvoltare și de cantitatea de sânge ingerată. Înainte de hrănire, o căpușă adultă poate avea doar 2–4 milimetri și este de culoare brună sau brun-negricioasă. După ce se hrănește, abdomenul ei se mărește considerabil, putând ajunge la dimensiunea unui bob de mazăre, cu o culoare gri-albăstruie. La o examinare atentă se pot observa cele opt picioare specifice arahnidelor.

Unde se fixează căpușele?

Căpușele preferă zonele calde, umede și mai puțin expuse. La adulți, cele mai frecvente localizări sunt: în spatele genunchilor, în zona inghinală, la subraț, pe abdomen, în jurul taliei și pe scalp. La copii, căpușele sunt întâlnite mai frecvent pe scalp, după urechi și în zona gâtului, deoarece aceștia sunt mai aproape de vegetația joasă.

Când trebuie să mergi la medic?

În multe situații, căpușa poate fi îndepărtată acasă fără probleme. Totuși, este indicat să mergi la medic dacă:

• căpușa este fixată într-o zonă dificil accesibilă (de exemplu, în ureche, pe organele genitale sau pe scalpul unui copil mic);
• nu ai instrumentele potrivite (pensetă cu vârf subțire sau dispozitiv special);
• nu ești sigur că ai îndepărtat complet căpușa;
• zona mușcăturii prezintă semne de infecție (roșeață extinsă, durere, secreții);
• apari simptome precum febră, oboseală, dureri musculare sau o erupție cutanată caracteristică (eritem migrator).

În aceste situații, medicul poate îndepărta căpușa în condiții sterile și poate evalua dacă sunt necesare investigații suplimentare.

Cum se îndepărtează corect o căpușă?

Îndepărtarea trebuie făcută cât mai curând posibil, folosind o pensetă cu vârf subțire sau un dispozitiv special pentru căpușe. Parazitul trebuie prins cât mai aproape de suprafața pielii, fără a apăsa abdomenul, apoi tras ușor și constant, perpendicular pe piele. Nu este necesară rotirea lui. După îndepărtare, locul trebuie spălat cu apă și săpun și dezinfectat.

Este important să eviți metodele populare precum ungerea cu ulei, vaselină sau alcool, sau arderea căpușei. Aceste metode pot determina eliminarea conținutului intestinal al căpușei în piele și pot crește riscul de transmitere a unor agenți infecțioși.

Ce se întâmplă dacă rămâne o parte din căpușă în piele?

Uneori, după îndepărtare, poate rămâne în piele o mică parte din aparatul bucal. De regulă, aceasta nu mai poate transmite infecții, deoarece corpul căpușei a fost deja îndepărtat. Organismul o poate elimina singur în câteva zile, similar unei mici așchii. Totuși, dacă zona devine foarte inflamată, dureroasă sau apar secreții, este recomandată evaluarea medicală.

Este necesar tratament preventiv cu antibiotice?

Administrarea preventivă de antibiotice nu este recomandată după orice mușcătură de căpușă. Medicul poate lua în considerare profilaxia antibiotică doar în anumite situații bine definite, cum ar fi existența unui risc crescut de transmitere a bolii Lyme, în funcție de specie, durata de atașare și zona geografică. Tratamentul se stabilește întotdeauna individual și nu trebuie început fără recomandare medicală.

Monitorizarea după mușcătură

În următoarele săptămâni după mușcătură este important să urmărești apariția unor simptome precum febră, oboseală, dureri musculare sau o erupție cutanată caracteristică (eritem migrator). Dacă apar astfel de semne, consultă medicul pentru evaluare și tratament adecvat.