Medicul nutriționist Mihaela Bilic: Pauza optimă între mese este de 4-5 ore

Medicul nutriționist Mihaela Bilic trage un semnal de alarmă cu privire la obiceiul tot mai răspândit de a mânca fără pauze între mese. Potrivit specialistului, organismul are nevoie de intervale clare de repaus digestiv, iar mesele luate prea des nu permit sistemului digestiv să funcționeze eficient.

Pauza optimă: 4-5 ore între mese

Mihaela Bilic explică faptul că unul dintre cele mai nocive obiceiuri alimentare este să mâncăm aproape fără întrerupere pe parcursul zilei. Fie că este vorba despre un biscuit, câțiva covrigei sau o mână de chipsuri, fiecare gustare pune din nou digestia în mișcare. Conform medicului, este recomandat să existe o pauză de aproximativ 4-5 ore între mesele principale. În acest interval, organismul își poate finaliza procesele digestive și poate intra într-o perioadă de repaus benefică.

Consecințele mâncatului continuu

Atunci când mâncăm permanent, stomacul este obligat să secrete în mod continuu sucuri digestive. În timp, acest lucru poate suprasolicita sistemul digestiv și poate contribui la apariția unor probleme precum refluxul gastric, balonarea sau disconfortul abdominal. „Metabolismul are nevoie de pauze”, subliniază nutriționistul, explicând că organismul nu este construit pentru a procesa alimente fără întrerupere de dimineața până seara.

Gustările procesate, capcana calorică

Un alt aspect evidențiat de Mihaela Bilic este legat de produsele uscate de ronțăit, considerate adesea o alegere mai puțin periculoasă decât dulciurile. Sticksurile, covrigeii, biscuiții sărați, crackersii și chipsurile sunt consumate frecvent pentru că nu par foarte consistente și dau impresia că au puține calorii. Însă lucrurile stau exact invers. Prin procesul de deshidratare, aceste produse devin extrem de concentrate din punct de vedere energetic. Apa este eliminată aproape complet, iar ceea ce rămâne este un produs bogat în calorii. Potrivit medicului nutriționist, multe dintre aceste alimente depășesc 450-500 de calorii la 100 de grame, o valoare comparabilă cu cea a unor deserturi sau produse de patiserie.

Alimente cu puțini nutrienți

În plus, compoziția lor nu este întotdeauna una favorabilă sănătății. Adesea, acestea conțin cantități importante de făină rafinată și grăsimi vegetale procesate, inclusiv margarină. Cu alte cuvinte, sunt alimente care oferă multe calorii și puțini nutrienți valoroși.

De ce nu induc sațietatea

Unul dintre motivele pentru care aceste produse sunt atât de periculoase pentru siluetă este faptul că nu induc rapid senzația de sațietate. Alimentele crocante și uscate sunt consumate adesea mecanic. Putem termina cu ușurință o pungă întreagă de covrigei sau chipsuri fără să realizăm cantitatea ingerată. În schimb, alimentele bogate în apă, precum fructele, legumele sau supele, ocupă un volum mai mare în stomac și contribuie mai eficient la instalarea senzației de sațietate.

Recomandări pentru o alimentație sănătoasă

Specialiștii recomandă, în general, trei mese principale pe zi și, dacă este necesar, una sau două gustări bine alese. Important este ca organismul să beneficieze de perioade suficiente de repaus digestiv. Pentru majoritatea adulților sănătoși, intervalul de 4-5 ore între mese este considerat optim. Acest lucru permite digestiei să se desfășoare normal și ajută la reglarea senzației naturale de foame. De asemenea, este important ca mesele să fie consistente și echilibrate, conținând proteine, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase. O masă completă va menține sațietatea pentru mai mult timp și va reduce tentația de a ronțăi constant. În locul snacksurilor procesate, pot fi alese variante mai nutritive, precum fructele proaspete, iaurtul simplu, nucile consumate cu măsură sau legumele crude.

Mesajul transmis de Mihaela Bilic este simplu: nu doar ceea ce mâncăm contează, ci și cât de des mâncăm. Pauzele dintre mese reprezintă o componentă esențială a unei alimentații sănătoase, iar renunțarea la obiceiul de a ronțăi permanent poate aduce beneficii semnificative pentru sănătate.