Doar o treime din laptele românesc ajunge în procesare. Consiliul Concurenței: fermele mici, principala cauză
România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte, dar doar o treime intră în circuitul industrial. Consiliul Concurenței atrage atenția asupra fragmentării fermelor și a productivității reduse.

România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană, însă doar o treime din această cantitate ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează țara pe locul 17 la colectare, potrivit unui studiu al Consiliului Concurenței.
Ferme mici, productivitate redusă
„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
România deține circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică un număr foarte mare de exploatații mici. Aproximativ 75% dintre fermele românești dețin mai puțin de 5 capete de vaci de lapte, limitând nivelul de mecanizare și automatizare.
Randament scăzut și declin al efectivelor
România înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din UE: 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg. Numărul de bovine a scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.
Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livrează volume constante și mai ușor de integrat în circuitul industrial.
Importuri în creștere
Cantitatea colectată de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone în 2020 la 1,235 milioane tone în 2024, dar în 2025 a scăzut la 1,1 milioane tone. Procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri pentru a completa necesarul. În 2024, importurile de lapte brut au crescut cu 39,8%, față de 5% colectarea internă, dar în cantități efective colectarea locală a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu 44.623 de tone din importuri.
Produse cu valoare adăugată redusă
Sectorul de procesare este axat pe produse cu valoare adăugată redusă. Laptele de consum (387.000 tone) și produsele acidulate (231.000 tone) reprezintă peste 70% din volumul total procesat. Brânzeturile însumează 107.000 tone (12–13%), smântâna sub 70.000 tone (circa 9%), iar untul doar 12.000 tone (circa 2%).
În 2025, importurile de produse lactate au atins 1 miliard de euro, iar deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu 67–78% din volumul achizițiilor românești.
Structura procesatorilor
Studiul a analizat 19 procesatori: 37% grupuri multinaționale, 21% mari procesatori naționali și 42% procesatori regionali/locali. Companiile multinaționale au o capacitate medie de procesare de 519.000 litri/zi, față de 77.000 litri/zi la procesatorii locali. În schimb, procesatorii locali au o eficiență medie de utilizare mai ridicată, de 70%, față de 60% în cazul multinaționalelor.