Spațiu

Granat descoperit într-un meteorit de pe Marte, o premieră științifică

Cercetătorii au identificat granule de granat într-un meteorit marțian, un mineral nemaivăzut până acum în mostre de pe Planeta Roșie. Descoperirea ridică întrebări despre procesele geologice de pe Marte.

Fragment de meteorit marțian NWA 8171
Foto: Descoperă

O descoperire neașteptată într-un meteorit venit de pe Marte i-a pus pe gânduri pe cercetători. În interiorul unui mic fragment de rocă, oamenii de știință au identificat câteva granule de granat, un mineral care nu a mai fost observat până acum într-o mostră provenită de pe Planeta Roșie.

Ce înseamnă descoperirea granatului pe Marte

Descoperirea din acest meteorit ridică numeroase întrebări. Pe Pământ, granatul se formează de regulă în condiții ce implică temperaturi foarte ridicate, presiuni intense sau procese complexe de alterare chimică. Până acum, pe Marte nu au fost identificate condiții care să explice apariția acestui mineral.

Meteoritul, păstrat în colecția Muzeului Regal Ontario (Canada), pare să ascundă o poveste geologică importantă. Cercetătorii încearcă să afle dacă granatul s-a format pe Marte și, dacă da, prin ce mecanism și în ce perioadă. Dacă nu are origine marțiană, atunci rămâne de explicat de unde provine și cum a ajuns pe planeta vecină.

Andraditul, un granat neobișnuit

Atunci când ne gândim la granat, ne imaginăm de obicei piatra prețioasă de un roșu intens. Varianta descoperită în meteorit este însă complet diferită. Mineralul identificat este andraditul, o formă bogată în fier care are adesea nuanțe galben-verzui și poate fi confundată ușor cu alte minerale întâlnite frecvent în meteoriți.

De fapt, cercetătorii erau cât pe ce să treacă cu vederea descoperirea. „Acea mică porțiune a meteoritului părea foarte interesantă, iar compoziția chimică era puțin neobișnuită. La început am presupus că este vorba despre un mineral numit piroxen, foarte comun, însă am decis să analizăm proba încă o dată”, a explicat geologul planetar Tanya Kizovski, de la Universitatea Brock (Canada).

Dimensiuni minuscule, importanță majoră

Analizele ulterioare au confirmat prezența andraditului. Au fost găsite doar câteva granule într-un fragment de rocă de aproximativ 0,8 pe 0,5 milimetri, mai mic decât o sămânță de mac. Meteoritul, denumit NWA 8171, este deja considerat extrem de valoros pentru studierea geologiei marțiene.

Format din brecie bazaltică, o rocă alcătuită din fragmente minerale prinse într-o matrice de bazalt solidificat, meteoritul oferă indicii despre fluxuri de magmă antice și despre procesele care au modelat planeta Marte. Granatul este deosebit de important deoarece păstrează informații despre temperatura, presiunea și mediul chimic în care s-a format.

Misterul originii granatului

Oamenii de știință încă nu știu dacă mineralul s-a format într-un tip de magmă necunoscut până acum pe Marte sau prin metamorfism, proces care transformă rocile sub acțiunea căldurii, presiunii ori a fluidelor fierbinți. Pe Marte, astfel de condiții ar fi putut apărea în urma impactului unui meteorit, a ascensiunii magmei prin scoarță sau a unei combinații dintre cele două.

Totuși, cercetătorii nu exclud nici posibilitatea ca fragmentul care conține granat să nu fie originar de pe Marte. Următorul pas va fi analizarea raporturilor izotopice ale mineralului. Dacă acestea se vor potrivi cu cele ale altor minerale marțiene, va deveni mult mai probabil că granatul s-a format pe Planeta Roșie.

O nouă fereastră către evoluția lui Marte

„Această descoperire ne va extinde cunoștințele despre procesele geologice care sunt posibile pe această planetă. Acest nou tip de rocă ce conține granat ne-ar putea oferi indicii despre modul în care Marte s-a schimbat de-a lungul istoriei sale și ne-ar putea ajuta să înțelegem mediile antice în care s-au format granatul și mineralele asociate”, a declarat Kizovski.

„Rezultatele îi adaugă o dimensiune remarcabilă înțelegerii noastre asupra geologiei planetei Marte. Ele deschid o nouă și fascinantă fereastră către evoluția vecinului nostru planetar”, a adăugat specialistul în științe planetare James Darling, de la Universitatea Portsmouth (Anglia).

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Geochemical Perspectives Letters.