Descoperiri

Iarbă antică descoperită într-o peșteră din Africa de Sud dezvăluie cum își făceau patul oamenii acum 200.000 de ani

Un studiu publicat în Journal of Archaeological Science arată că vânătorii-culegători din peștera Border Cave își ardeau și reînnoiau așternuturile din iarbă, demonstrând preocuparea pentru curățenie acum sute de mii de ani.

Peștera Border Cave din Africa de Sud, sit arheologic cu așternuturi preistorice din iarbă
Foto: Descoperă

Un studiu recent publicat în Journal of Archaeological Science arată cum strămoșii noștri își făceau patul acum 200.000 de ani. Cercetătorii au analizat așternuturi preistorice din peștera Border Cave, Africa de Sud, și au descoperit că vechii vânători-culegători își ardeau frecvent așternuturile și le înlocuiau cu straturi proaspete de iarbă, demonstrând importanța curățeniei locului de dormit.

Dovezi din situl Border Cave

Border Cave este un sit arheologic locuit aproape continuu între aproximativ 220.000 și 43.000 de ani în urmă. Acest adăpost natural oferă informații valoroase despre evoluția culturală a primilor Homo sapiens. Cercetătorii au analizat șase așternuturi preistorice bine conservate, cu vârste cuprinse între 161.000 și 43.000 de ani, deși alte urme de așternut au fost datate la aproximativ 200.000 de ani.

Materialele folosite

Paturile primitive erau realizate din ierburi din subfamilia Panicoideae, care include plante cultivate și astăzi, precum porumbul, meiul sau trestia-de-zahăr. În unele straturi au fost găsite și rogozuri. De asemenea, s-au identificat urme de argilă, dar nu este clar dacă materialul era folosit intenționat sau a apărut din degradarea rocilor.

Ritualul arderii și refacerii

Cea mai surprinzătoare descoperire este că toate așternuturile erau construite peste un strat de cenușă. Multe prezintă urme de suprapunere, semn că vechile paturi erau arse periodic și refăcute peste resturile carbonizate. „Construirea așternuturilor pe depozite de cenușă era clar un comportament obișnuit pe întreaga durată a ocupării peșterii”, au scris autorii studiului, citați de IFL Science.

De ce cenușă?

Deși motivul exact nu este clar, cercetătorii cred că cenușa ar fi putut ține insectele la distanță. Indiferent de cauză, persistența acestui obicei timp de aproape 200.000 de ani arată că oamenii preistorici își gestionau activ mediul de dormit folosind focul și păstrau aceleași tradiții de „gospodărire” sute de mii de ani.

Studiul subliniază că nevoia unui spațiu ordonat și curat pentru dormit a însoțit permanent evoluția umană, apărând chiar înainte de primele dovezi ale comportamentului simbolic.