Obsesia pentru diete „sănătoase” poate deveni dăunătoare, avertizează un expert
O alimentație echilibrată este benefică, dar fixația pe „clean eating” poate duce la tulburări alimentare. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor.

O alimentație nutritivă este esențială pentru sănătatea fizică și psihică, însă obsesia pentru diete „sănătoase” poate deveni nocivă, avertizează experții. Cercetările arată că o dietă echilibrată reduce riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și anumite cancere, dar și că protejează împotriva depresiei. Totuși, pentru unele persoane, așa-numita alimentație „curată” (clean eating) poate degenera într-o obsesie, amplificată de rețelele sociale.
Ce este „clean eating” și de ce devine periculos
Termenul „clean eating” se referă la un set de comportamente alimentare concentrate pe ideea de „nutriție corectă”, care pot deveni restrictive și obsesive. Practicanții evită alimentele considerate „nesănătoase” sau „impure”. Popularizat pe platforme precum Instagram și TikTok, acest concept este promovat adesea de influenceri din zona wellness, nu de profesioniști medicali, subliniază profesoara Gemma Sharp, șefa Departamentului de cercetare privind imaginea corporală, tulburările de alimentație și greutate de la Universitatea Adelaide, Australia.
Linia dintre o alimentație echilibrată și una excesiv de restrictivă devine neclară. În sine, „clean eating” nu este neapărat dăunător, dar devine problematic când regulile alimentare devin rigide și sunt legate de stima de sine. Persoanele pot simți anxietate sau vinovăție când consumă alimente considerate „impure”.
De la alimentație dezordonată la tulburări alimentare
Alimentația dezordonată este un termen general pentru comportamente problematice care nu îndeplinesc criteriile clinice ale unei tulburări alimentare, dar care afectează sănătatea fizică și psihologică. Exemple includ săritul meselor, diete cronice, mâncat compulsiv, exerciții fizice excesive și preocupări legate de imaginea corporală.
Tulburările de alimentație sunt afecțiuni mintale diagnosticate clinic, cu efecte grave asupra sănătății, uneori letale. Printre acestea se numără anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de alimentație compulsivă și tulburarea de evitare/restricție a consumului alimentar, conform ScienceAlert.
Ortorexia nervoasă, o preocupare excesivă pentru alimentația sănătoasă, nu este recunoscută oficial ca tulburare de alimentație, dar este asociată cu fenomenul „clean eating”. Persoanele afectate dezvoltă reguli stricte, iar încălcarea lor le poate afecta sănătatea fizică, relațiile sociale și calitatea vieții.
Factori de risc și semne de alarmă
Cercetările sugerează că mai mulți factori contribuie la apariția acestor probleme: genetica, dietele restrictive, perfecționismul, anxietatea, imaginea corporală, presiunea socială, experiențele familiale și expunerea la mesaje axate pe aspectul fizic. Acești factori variază de la o persoană la alta, explicând vulnerabilitatea diferită.
Semnele unei relații nesănătoase cu alimentația includ:
- Reguli din ce în ce mai stricte despre mâncare
- Etichetarea alimentelor ca „bune” sau „rele”
- Anxietate sau vinovăție după consumarea anumitor alimente
- Evitarea evenimentelor sociale din cauza mâncării
- Preocupare excesivă pentru planificarea meselor
- Pierderea plăcerii de a mânca
Cum poți ajuta o persoană apropiată
Specialiștii recomandă alegerea unui moment calm pentru discuție, exprimarea grijii pentru starea de bine (nu pentru aspectul fizic), ascultarea fără judecată, evitarea conflictelor legate de mâncare și încurajarea consultării unui profesionist din domeniul sănătății.