Raport ONU: Șanse de 86% ca un an din 2026-2030 să depășească recordul de temperatură din 2024

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU avertizează că planeta va înregistra aproape sigur un nou an record de căldură până în 2030, pe fondul intensificării crizei climatice. Un raport realizat de serviciul meteorologic britanic Met Office pentru OMM estimează că anul 2027 ar putea deveni cel mai fierbinte an măsurat vreodată, mai ales în contextul revenirii fenomenului climatic El Niño.

Probabilitatea depășirii recordurilor de temperatură

Raportul, citat de The Guardian, indică o probabilitate de 86% ca cel puțin unul dintre anii din perioada 2026-2030 să depășească recordul global de temperatură stabilit în 2024. Totodată, există o probabilitate de 75% ca temperatura medie globală din intervalul 2026-2030 să fie cu peste 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul din era preindustrială.

Emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor fosili continuă să crească, captând mai multă căldură în atmosferă și intensificând fenomenele meteo extreme. Printre efectele deja observate se numără valurile de căldură record care au afectat recent Marea Britanie și mai multe regiuni din Europa.

Impactul uman și economic al încălzirii globale

ONU estimează că încălzirea globală provoacă deja aproximativ un deces pe minut la nivel mondial, iar numărul victimelor ar putea crește dacă emisiile nu vor fi reduse rapid. Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a declarat că valul recent de căldură din Europa reprezintă o dovadă clară a efectelor tot mai grave ale schimbărilor climatice, atât asupra populației, cât și asupra economiei. El a subliniat că și alte regiuni, precum India și zone din Asia, sunt afectate sever.

Stiell a afirmat că protejarea populației, a companiilor și a economiilor de efectele căldurii extreme trebuie să devină o prioritate pentru toate statele. El a subliniat necesitatea reducerii rapide a dependenței de combustibili fosili, menționând că energia curată este deja mai ieftină și poate fi produsă mai rapid.

Pragul de 1,5 grade Celsius și perspectivele viitoare

Oamenii de știință avertizează că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius poate duce la valuri de căldură mai severe, secete, furtuni și inundații mai puternice, iar adaptarea comunităților la schimbările climatice ar deveni mai dificilă. Cercetătorii subliniază că fiecare fracțiune de grad evitată poate reduce amploarea pagubelor. Deși ținta Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius este calculată pe o perioadă de 20 de ani, specialiștii consideră că atingerea acestui obiectiv devine tot mai puțin probabilă.

Obiectivul mai puțin strict de limitare la 2 grade Celsius ar putea fi încă atins dacă vor fi luate măsuri urgente. Raportul arată că probabilitatea ca un singur an din perioada 2026-2030 să depășească pragul de 2 grade Celsius este sub 1%.

Rolul fenomenului El Niño

Temperaturile globale ar putea fi amplificate de revenirea fenomenului El Niño, așteptat spre finalul anului. Cea mai recentă prognoză a Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA indică o probabilitate de 96% pentru apariția unui episod El Niño în perioada decembrie 2026 – februarie 2027, cu o probabilitate de 35% pentru un „super El Niño”. Fenomenul apare în urma modificării circulației vânturilor în Oceanul Pacific, determinând eliberarea în atmosferă a căldurii acumulate în ocean.

Climatologul Leon Hermanson, coordonatorul raportului, a declarat că apariția unui episod El Niño la finalul anului 2026 crește semnificativ șansele ca 2027 să devină următorul an record din punct de vedere al temperaturilor globale.

Prognoze regionale și efecte în Arctica

Raportul mai arată că următoarele cinci ierni din Arctica ar putea fi cu aproximativ 2,8 grade Celsius mai calde decât media recentă, regiunea arctică încălzindu-se de peste trei ori mai rapid decât media globală. În ceea ce privește precipitațiile, nordul Europei, regiunea Sahel, Alaska și Siberia ar putea înregistra precipitații peste normal între mai și septembrie în următorii cinci ani, în timp ce regiunea Amazonului ar putea deveni mai uscată.