Creierul anticipă interacțiunile sociale cu secunde înainte, arată un studiu pe pești-zebră

Creierul ar putea pregăti o interacțiune socială cu câteva secunde înainte ca aceasta să aibă loc, arată un nou studiu realizat pe pești-zebră. Cercetarea sugerează că, înainte ca un individ să se apropie de altul, în creier apare un tipar distinct de activitate neuronală care poate indica intenția de socializare.

Ce a descoperit studiul?

Echipa de la Universitatea Ebraică din Ierusalim a urmărit activitatea cerebrală a peștilor-zebră în timp ce alți pești înotau în apropierea lor. Peștii-zebră sunt folosiți frecvent în cercetare pentru că sunt vertebrate, au un sistem nervos relativ simplu și împart anumite asemănări biologice cu alte specii, inclusiv cu oamenii.

În timpul experimentului, cercetătorii au observat că, atunci când un pește decidea să se apropie de altul, în creier apărea mai întâi o creștere recognoscibilă a activității neuronale. Aceasta se manifesta cu câteva secunde înainte de mișcarea propriu-zisă și era localizată în special în pallium, o regiune a creierului asociată cu comportamente mai complexe.

Rolul palliumului în socializare

La pești, palliumul este considerat o zonă cu funcții comparabile, într-o anumită măsură, cu regiuni importante din creierul uman implicate în emoții, memorie, context și procesarea indiciilor sociale. Practic, înainte ca peștele să pornească spre un alt individ, creierul său părea deja să pregătească acea acțiune.

Cercetătorii au observat și că activitatea nu apărea la fel atunci când peștii urmăreau un punct în mișcare, nu un alt pește. Asta sugerează că semnalul identificat nu era doar despre mișcare, ci despre o decizie cu încărcătură socială.

Diferențe individuale și experimente cu laser

Un detaliu interesant al studiului este că tiparul neuronal era mai puternic la peștii mai sociabili. Cu alte cuvinte, indivizii care aveau o tendință mai mare de a se apropia de alți pești prezentau și o activitate cerebrală mai clară înaintea interacțiunii.

Pentru a testa rolul exact al acestor celule, oamenii de știință au folosit lasere pentru a distruge anumite celule din pallium implicate în comportamentul social. După această intervenție, comportamentele de apropiere socială au dispărut, ceea ce întărește ideea că regiunea joacă un rol esențial în inițierea interacțiunilor.

Implicații pentru înțelegerea socializării

Deocamdată, studiul a fost făcut pe pești-zebră, așa că rezultatele nu pot fi transferate direct la oameni. Totuși, pentru că peștii-zebră sunt vertebrate și pentru că anumite mecanisme neuronale sunt conservate evolutiv, cercetătorii cred că procese asemănătoare ar putea exista și la alte specii.

Dacă această ipoteză se confirmă, descoperirea ar putea ajuta la înțelegerea motivului pentru care unii indivizi sunt mai sociabili decât alții. Mai mult, pe termen lung, astfel de cercetări ar putea contribui la dezvoltarea unor forme mai bune de sprijin pentru persoanele care au dificultăți în interacțiunile sociale.

Studiul nu spune că oamenii „știu” conștient ce urmează să facă înainte să socializeze, ci că în creier ar putea exista o pregătire neuronală înaintea gestului vizibil. Practic, înainte să te ridici de pe scaun ca să vorbești cu cineva, creierul tău ar putea fi deja cu câțiva pași înainte.

Autorii spun că mai sunt multe întrebări deschise. Ei vor să înțeleagă cum sunt influențate aceste semnale de dezvoltare, experiențe sociale anterioare, genetică, starea internă a organismului și substanțele chimice implicate în comunicarea dintre neuroni. Cercetarea publicată în Nature Communications deschide însă o direcție fascinantă: socializarea ar putea începe în creier înainte ca noi sau alte animale să facem primul pas.