Calea ferată îngustă de pe Valea Hârtibaciului renaște cu ajutorul voluntarilor. „Avem 9.000–10.000 de turiști anual”

Un segment din vechea cale ferată îngustă care lega Sibiu de Sighișoara a fost reactivat cu ajutorul voluntarilor și a devenit o atracție turistică importantă. Horia Dinu, secretarul general al Asociației Prietenii Mocăniței, a detaliat eforturile depuse pentru revitalizarea liniei și impactul asupra turismului local.

Rețeaua de căi ferate înguste din România

În anii '60, rețeaua de căi ferate înguste din România atingea extinderea maximă, cu peste 700 de kilometri de linii publice și peste 6.000 de kilometri de linii forestiere. După 1990, majoritatea au fost închise, iar până la începutul anilor 2000, toate liniile înguste administrate de CFR au fost dezafectate. Cu toate acestea, unele trasee au continuat să atragă interesul datorită valorii de patrimoniu și peisajelor pitorești.

Proiectul de pe Valea Hârtibaciului

Pe Valea Hârtibaciului, în județul Sibiu, un segment al vechii linii Sibiu–Agnita–Sighișoara, veche de peste un secol, a fost repus în funcțiune. Asociația Prietenii Mocăniței, împreună cu voluntari și localnici, a reabilitat șapte kilometri între Cornățel și Hosman. În prezent, cursele turistice sunt organizate în perioada aprilie–octombrie, iar asociația estimează între 9.000 și 10.000 de turiști anual.

Horia Dinu a explicat că se lucrează la refacerea următorilor șase kilometri, până la Cașolț, iar pe termen lung se dorește continuarea traseului de la Hosman spre Nocrich. „Dacă totul decurge conform planului, estimăm că în primăvara anului viitor vom mai deschide încă șase kilometri, între Cornățel și Cașolț. Atunci vom ajunge la aproximativ 13 kilometri funcționali”, a declarat Dinu.

Întreținerea liniei și provocările întâmpinate

Întreținerea celor șapte kilometri funcționali este o muncă dificilă. Multe traverse datează din anii '50–'60 și trebuie înlocuite complet. „Cea mai mare parte a fondurilor din vânzarea biletelor este folosită pentru înlocuirea traverselor. Operațiunea nu înseamnă doar scoaterea unei traverse și montarea alteia. De multe ori, trebuie să cernem pietrișul, pentru că s-a acumulat foarte mult pământ”, a spus Dinu.

Vegetația reprezintă o altă problemă majoră. „Facem toaletări și defrișări acolo unde este necesar, iar linia trebuie erbicidată de cel puțin două ori pe an. Vegetația tinde să acapareze totul foarte repede”, a adăugat el.

Rolul voluntarilor

Proiectul se bazează exclusiv pe munca voluntarilor, fiind singura mocăniță funcțională din România administrată și întreținută în acest mod. Voluntarii provin din mai multe zone ale țării, iar asociația beneficiază și de sprijin din Anglia, de la o organizație specializată în căi ferate înguste. Membrii acesteia organizează tabere de muncă în România de câteva ori pe an.

Planuri de extindere și dificultăți

Pentru prelungirea traseului până la Cașolț, provocările sunt semnificative. „Pe acest segment, traversele au fost scoase de pe terasament. Probabil că s-a încercat furtul lor, fără succes, iar noi trebuie să le reașezăm”, a explicat Dinu. De asemenea, sunt necesare defrișări ample, deoarece copacii și arbuștii au crescut chiar în mijlocul liniei. În gara Cașolț va trebui construită o linie de abatere pentru manevrarea locomotivei.

Finanțarea rămâne o problemă: „Din păcate, nu avem acces la finanțări dedicate unor asemenea lucrări. Nu există granturi sau alte oportunități clare pentru acest tip de intervenție”, a concluzionat Horia Dinu.