Curtea de Apel București a anulat Comitetul pentru Justiție creat de premierul Bolojan
Magistrații au decis anularea deciziei premierului Ilie Bolojan din decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției, admțând acțiunea Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept.
Magistrații Curții de Apel București au anulat, pe 6 iulie 2026, decizia premierului Ilie Bolojan din 19 decembrie 2025 prin care fusese constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției. Decizia a fost luată de Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, care a admis acțiunea formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept.
Acțiunea în justiție
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, reprezentată de avocata Elena Radu, a contestat în instanță actul administrativ nr. 574/19.12.2025, prin care premierul Bolojan înființase comitetul. Acțiunea a fost îndreptată împotriva premierului și a Cancelariei Prim-ministrului. Instanța a respins excepțiile invocate de pârâți, inclusiv lipsa de interes și inadmisibilitatea, și a decis anularea deciziei și suspendarea executării acesteia până la soluționarea definitivă a cauzei. Premierul a fost obligat la plata sumei de 120 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Contextul constituirii comitetului
În decembrie 2025, Executivul condus de Ilie Bolojan a înființat oficial Grupul de lucru pentru legile justiției, cu scopul de a analiza efectele legilor adoptate în 2022 și de a propune modificări legislative. Inițiativa a stârnit critici atât din partea politică, cât și din partea magistraților. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a catalogat activitatea comitetului drept un „proces lipsit de credibilitate”, contestând legitimitatea implicării directe a guvernului în arhitectura legilor organice.
Reacții și critici
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat comitetul în spațiul public, afirmând că modificările legislative de o asemenea importanță trebuie realizate exclusiv în Parlament. Președintele CSM a sugerat că dezbaterile din jurul acestui demers au făcut parte dintr-o strategie de a pregăti readucerea unui control politic asupra sistemului judiciar. Anterior, în martie 2026, și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reușise să suspende activitatea comitetului, invocând dubii serioase asupra legalității demersului guvernamental.
Decizia Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus la aceeași instanță.
