De ce căutăm admirația pe rețelele sociale? Psiholog: Identitatea se construiește prin imagine

De ce simțim nevoia să fim apreciați online? Specialiștii spun că fenomenul are explicații psihologice profunde și este legat de nevoia umană fundamentală de apartenență și validare socială.

Potrivit psihologilor, dorința de a fi admirat nu este o invenție a internetului. Oamenii au căutat dintotdeauna aprecierea celor din jur.

Validarea socială, o nevoie firească

Adrian Marcu, psiholog, a explicat pentru MEDIAFAX că această nevoie este firească, însă devine problematică atunci când ajunge să fie singura sursă de confirmare a valorii personale:

„Din punct de vedere psihologic omul are nevoie de recunoaștere, iar validarea socială reprezintă răspunsul primit din partea celorlalți că suntem apreciați, acceptați și valoroși. Însă problema apare atunci când această validare devine principala sursă de confirmare a valorii personale”.

În psihologie, recunoașterea socială este considerată o nevoie importantă pentru dezvoltarea stimei de sine. Atunci când primim semnale pozitive din partea celorlalți, creierul interpretează acest lucru ca pe o confirmare a valorii noastre personale.

Mecanismul recompensei în era digitală

Rețelele sociale au amplificat însă acest mecanism, oferind feedback instantaneu și măsurabil. Fiecare notificare primită pe platformele sociale poate activa sistemul de recompensă al creierului. Studiile din domeniul neuroștiinței au arătat că aprecierea socială poate stimula eliberarea dopaminei, neurotransmițător asociat cu senzația de satisfacție și recompensă.

Cu alte cuvinte, un număr mare de aprecieri poate genera o stare temporară de bine, asemănătoare cu cea produsă de alte experiențe plăcute. De aici apare și tendința unor persoane de a verifica frecvent telefonul sau de a urmări constant reacțiile la postările publicate.

Psihologul Adrian Marcu spune că platformele digitale sunt construite tocmai în jurul acestui mecanism de recompensă.

„Platformele sociale au transformat această nevoie într-un mecanism continuu de recompensă precum aprecierile, distribuirile, comentariile, numărul de vizualizări. Valoarea persoanei se confundă astfel cu indicatorii digitali”, explică specialistul.

Identitatea construită pe imagine

În mediul online, vizibilitatea a devenit o formă de capital social. Cu cât o persoană este mai urmărită, mai apreciată sau mai distribuită, cu atât poate avea mai multă influență. Acest lucru este valabil atât pentru influenceri și vedete, cât și pentru utilizatorii obișnuiți.

Pentru mulți oameni, aprecierea online oferă sentimentul că sunt văzuți, ascultați și importanți într-o lume din ce în ce mai aglomerată și competitivă. Însă, avertizează specialistul, această schimbare a modificat inclusiv felul în care oamenii își construiesc identitatea.

„În zilele noastre identitatea este adesea construită prin imagine și nu ne mai punem întrebarea ‘cine sunt’, ci ‘cum sunt perceput’, rezultatul fiind acela că imaginea ‘filtrată digital’ începe să înlocuiască autenticitatea. Putem vorbi de o îndepărtare de la sine pentru a deveni ceea ce credem noi că ceilalți apreciază”.

Potrivit lui Adrian Marcu, identitatea riscă să devină „un produs construit pe imagine”, spre deosebire de trecut, când avea la bază valori solide. „În trecut identitatea avea la bază valori precum familia, profesia, iar modul în care experiențele de viață erau rezolvate creau un construct identitar mult mai puternic și stabil”.

Comparația socială și efectele ei

Un alt motiv pentru care căutăm admirația pe rețelele sociale este comparația socială. Platformele digitale ne expun zilnic la imagini cu oameni care par mai fericiți, mai bogați, mai frumoși sau mai de succes. În mod natural, creierul începe să compare propria viață cu cea prezentată de ceilalți. Problema este că majoritatea utilizatorilor afișează doar momentele pozitive, creând o imagine idealizată a realității.

Psihologul Adrian Marcu explică efectele acestui fenomen: „Platformele sociale girează un mediu competitiv în care comparația ocupă un loc de bază, iar atunci când o persoană se compară poate să înceapă să creadă că nu este suficient de atractivă, nu se ridică la realizările celorlalți. Ca idee fundamentală, ceilalți au o viață mai fericită decât a mea”.

Această comparație constantă poate genera anxietate, frustrare și nevoia de a obține la rândul nostru validare prin postări care să atragă admirația altora.

Când devine dependență?

Specialiștii atrag atenția că există o diferență între dorința normală de apreciere și dependența de validare externă. Atunci când starea de bine depinde exclusiv de reacțiile primite online, pot apărea probleme emoționale precum:

• Anxietate
• Scăderea stimei de sine
• Depresie

În aceste situații, persoana ajunge să își evalueze valoarea personală prin prisma numărului de aprecieri sau urmăritori.

Adrian Marcu face referire la perspectiva psihiatrului francez Christophe André, care descrie elementele unei stime de sine sănătoase: „Din perspectiva psihiatrului francez Christophe Andre sunt descrise trei caracteristici pentru o stimă de sine sănătoasă: acceptarea propriei imperfecțiuni, independența relativă față de opinia celorlalți și continuitatea sentimentului propriei valori indiferent de succes sau eșec”.